„Kgb-ul luptă în secolul XXI cu provocările secolului XX”

Interviu cu Evgheni Dunaev, președintele Centrului informativ și de asistență juridică „Apriori” din Tiraspol

Centrul informativ și de asistență juridică „Apriori” din Tiraspol este singura organizație neguvernamentală din Transnistria care militează pentru promovarea drepturilor omului și acordă asistență juridică oamenilor din stânga Nistrului care au probleme cu așa-zisul stat transnistrean. În toamna anului 2018, pretinsa procuratură de la Tiraspol a aplicat în cazul „Apriori” prevederile Legii despre organizațiile necomerciale, singurul caz, de altminteri, care interzice orice discuție publică despre viața social-politică a așa-zisei republici moldovenești nistrene și despre politica externă a acesteia.

• Dragă Evgheni, povestește-mi despre Centrul „Apriori”, când a apărut și care sunt activitățile voastre?
  

Centrul „Apriori” a fost deschis în 2008. Pentru început, membrii organizației au acordat asistență mamelor celibatare. Ulterior, pe parcursul existenței sale, „Apriori” și-a diversificat activitatea, ajungând în prezent să sprijine persoanele în ce privește apărarea drepturilor omului.

În afară de asta, „Apriori” organizează Festivalul filmului documentar „Usturoi” / «Чеснок», cu sprijinul platformei internaționale „Movies that Matter Foundation”, precum și al organizației cehe pentru protecția drepturilor omului „People in Need”.

În cadrul centrului funcționează Platforma „Clubul 19”, un forum de discuții publice denumit după articolul 19 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului: „Orice om are dreptul la libertatea opiniilor şi exprimării. Acest drept include libertatea de a avea opinii fără imixtiune din afară, precum şi libertatea de a căuta, de a primi şi de a răspândi informații şi idei prin orice mijloace și independent de frontierele de stat”.

Platforma „Clubul 19” a apărut mai întâi în cadrul centrului nostru, la Tiraspol, cu susținerea organizației cehe „People in need” și, ulterior, a fost extinsă geografic la Dubăsari și Râbnița.

Între aceste centre nu există nicio subordonare și nicio obligație reciprocă. Reprezentanții lor colaborează colegial la organizarea unor discuții publice.

• Când și cum ați intrat în colimatorul KGB-ului?   

Interesul KGB-ului față de membrii organizației noastre a crescut în funcție de ritmul în care activiștii publici și jurnaliștii noștri sau cei cu care am colaborat și-au diversificat activitatea. De exemplu, în 2014, kaghebiștii au racolat un student din anul întâi al Universității din Tiraspol ca să îl infiltreze în organizația noastră.

Tânărul participa activ la discuțiile noastre, iar noi l-am angajat ca jurnalist. În una din zile, a fost invitat într-un birou la universitate și intimidat. În cazul în care nu va dori să colaboreze cu ei, nu va susține sesiunea, iar dacă nu va susține sesiunea va fi exmatriculat și va ajunge astfel în armată, iar acolo se știe ce se întâmplă cu oamenii.

După asta, au început presiunile, șantajările și, neavând încotro, tânărul a acceptat. Misiunea lui era să spioneze colegii noștri și să raporteze. Trebuia să afle parola poștei noastre electronice… Neputând să facă acest lucru, băiatul a cedat și ne-a divulgat misiunea lui.

• „Apriori” este singura organizație neguvernamentală asupra căreia a fost aplicată Legea despre organizații necomerciale. Ce prevede această lege? Te rog să îmi detaliezi felul în care a fost aplicată în cazul organizației voastre. 

Noua lege despre organizațiile „necomerciale” a intrat în vigoare în primăvara lui 2018. Inițial, această lege reprezenta o copie a Legii privind organizațiile neguvernamentale din Federația Rusă, care califică organizațiile ce funcționează din banii donatorilor drept „agenți străini”.

Noi, cei din „Apriori”, și marea majoritate a celorlalți colegi din sectorul public, în decursul unui an, în procesul „discuțiilor publice” despre proiectul acestei legi, am semnalat incorectitudinea lui.

Pe de o parte, el abunda în formulări goale despre concepții și excepții, iar pe de altă parte, nu prevedea mecanisme clare despre adoptarea unor situații separate. Anume aici am observat riscuri pentru sectorul public legate de aplicarea selectivă și subiectivă a acestei legi pentru a suprima independența organizațiilor obștești.

În cele din urmă, proiectul acestei legi a cunoscut modificări mai radicale și a fost adoptat de către sovietul suprem al republicii moldovenești nistrene.

Împotriva adoptării acestei legi au votat trei deputați. După ce am aflat despre acest lucru, 20 de organizații au făcut un demers către președintele Krasnoselski și i-am cerut să nu promulge această lege. Cu toate acestea, președintele a semnat legea, într-o versiune mai radicală. După aceasta, a convocat o adunare a organizațiilor necomerciale, unde a fost inițiată crearea unui consiliu consultativ pe lângă guvern pentru colaborarea cu organizațiile necomerciale.

În vara lui 2018, în cadrul unei ședințe a consiliului consultativ, reprezentantul procuraturii a fost întrebat dacă există dosare deschise pentru „activitate politică”, conform Legii despre organizațiile necomerciale.

Reprezentantul procuraturii a menționat că nu existau asemenea dosare la procuratură. În plus, în cadrul uneia dintre ultimele ședințe ale consiliului consultativ, deputatul comisiei de profil din cadrul sovietului suprem, I.S. Buga, la propunerea reprezentanților organizațiilor necomerciale de a modifica legea, și-a exprimat convingerea „profundă” că mai întâi este „necesară o experiență legislativă în baza acesteia să înceapă lucrul asupra cadrului legal”.

• Ce s-a întâmplat mai departe, când au început, de fapt, problemele?

În decursul lui noiembrie 2018, au început verificările procuraturii. La 1 noiembrie, am primit o notă a procuraturii Transnistriei cu solicitarea de a prezenta toate documentele din 2017–2018. În decursul câtorva zile, aceste acte au fost prezentate. La 12 noiembrie, au solicitat documente pentru 2016, pe care le-am prezentat imediat. La 4 decembrie, procuratura ne-a întors toate documentele. Ne-au spus că verificările continuă, de aceea nu ne-au comunicat nicio decizie.

La 18 decembrie, am primit rezultatele acestei verificări, în care se menționează faptul că „Apriori” desfășoară activitate politică și, prin urmare, cade sub incidența Legii despre organizații necomerciale.

Potrivit acestei decizii, „Apriori” a încălcat legea prin faptul că a organizat discuții despre organizarea de stat, apărarea bazelor constituționale ale republicii moldovenești nistrene; apărarea suveranității și asigurarea integrității teritoriale a republicii moldovenești nistrene; asigurarea ordinii publice; apărarea țării și politica externă”.

După efectuarea primului control, urma să fie efectuată la jumătate de an o altă verificare, dar nu a fost făcută. Astfel, continuăm să lucrăm. În condițiile în care nu putem accesa granturi din afară pentru a nu ne expune riscului închiderii, centrul trece treptat la acțiuni de voluntariat.

• Care sunt practicile serviciilor de securitate din Transnistria? Cum lucrează angajații acestor servicii în epoca rețelelor sociale?

Ar fi mai indicat ca să pui această întrebare KGB-ului. Nu sunt eu cel mai indicat să răspund în locul lor. De fapt, noi i-am invitat la discuțiile organizate pe platforma „Clubul 19”, dar nu au răspuns invitației noastre. Chipurile, activitatea lor publică, indicată pe site-ul lor, este limita activității lor publice.

Tinerii din Rusia și Transnistria știu cum lucrează acest serviciu. În cadrul Universității din Tiraspol există un birou special al KGB-ului, folosit ca spațiu special amenajat pentru interogarea și „profilaxia” studenților.

Tinerii nu sunt asistați de avocați la aceste discuții. În cadrul acestor întrevederi, studenții, prin intimidări și amenințări, sunt forțați să accepte să colaboreze cu ei. De obicei, li se spune că părinții lor vor avea probleme, că nu vor putea să susțină examenele și, drept rezultat, vor ajunge în armată, unde vor avea zile grele.

După aceste discuții, studenții sunt obligați să semneze un document de nedivulgare a acestei anchete. Documentul cu pricina are un caracter juridic foarte ciudat. Cu toate acestea, în instanțele noastre judecătorești are putere juridică. De exemplu, colegul nostru, despre care am menționat mai sus, ne-a divulgat colaborarea sa cu serviciul de securitate și, în consecință, a încălcat angajamentul de nedenunțare.

• Cam câți dintre studenții universității au trecut prin acest birou?

Din cauza acestui angajament de nedivulgare, nu se știe câți studenți au fost supuși acestei practici. Nimeni nu știe că tinerii semnează acest gen de acte. În cele mai multe cazuri, nici măcar părinții lor nu știu despre colaborarea copiilor lor cu KGB-ul. E o practică obișnuită.

Pentru ca tinerii să nu meargă pe o cale „greșită”, din punctul de vedere al angajaților KGB, aceste discuții cu studenții sunt niște „măsuri de profilaxie”.

De fapt, strategia lor este să instituie „o teamă surdă” / тихий страх, printre cei care vor să se exprime. Chipurile, președintele încearcă să ne convingă că este împotriva acestei practici și că pledează pentru o democratizare a serviciului secret în regiune. Eu însă mă tem că este vorba de ochelari foarte roz.

• Aș putea să fiu cinic, nu știu cât de eficiente sunt aceste mijloace în epoca în care trăim…

De fapt, ei luptă în secolul XXI cu provocările secolului XX. Chiar dacă timpul este de partea noastră, pentru mine personal, se scurge foarte lent.