Omenirea, în pragul unei crize de proporții

526
0

Pandemia noului coronavirus va provoca, fără dubii, una din cele mai profunde crize economice din istoria umanității. Unii chiar prognozează un scenariu similar cu marea criză economică din anii 19291933.

Acea primă criză globală a avut efecte devastatoare, atât în țările puternic industrializate, cât și în cele mai puțin dezvoltate, ale căror economii depindeau în cea mai mare măsură de exporturile de materii prime.

Impactul Marii depresiuni asupra umanității

Atunci nivelul comerțului mondial a scăzut rapid, la fel cum au scăzut de altfel și veniturile personale, veniturile bugetare și profitul din afaceri. Orașele din întreaga lume au suferit puternic de pe urma crizei, în special cele care depindeau de industria grea. Activitatea în construcții a fost practic oprită, iar zonele rurale au suferit de pe urma scăderii prețurilor mărfurilor agricole cu 40-60%.

Acea criză, numită și marea depresiune economică, s-a încheiat în diferite țări în momente diferite. În majoritatea țărilor au fost concepute programe de refacere, multe au trecut prin transformări politice care le-au împins spre extremele dreaptă sau stângă.

La ce ne putem aștepta acum?

Carantina, la care au recurs toate guvernele pentru a opri epidemia, în plan economic înseamnă oprirea majorității întreprinderilor și o scădere corespunzătoare a veniturilor lor, ceea ce înseamnă o scădere a consumului și a economiilor. La prima etapă statele vor încerca să stimuleze consumul și să susțină prin diferite programe businessul însă, așa cum vor scădea și încasările fiscale, aceste acțiuni nu pot fi făcute pe termen lung, mai ales în țări sărace precum Republica Moldova.

În consecință, volumele datorilor publice vor crește în întreaga lume, ceea ce va pune bazele viitoarei inflații. Este o veste proastă pentru cei care își păstrează economiile.

De la șase luni până la doi ani

Economistul Andrei Movcean scrie în ediția rusească a revistei „Forbes” că oprirea pandemiei nu se va produce înainte ca majoritatea populației lumii să fie imunizată (se estimează aproximativ doi ani) sau să apară un vaccin eficient, care ar putea reduce perioada cu un an. Totuși acesta spune că timp de 6-12 luni trebuie să ne așteptăm încă la restricții destul de severe.

Cele mai afectate industrii

Cele mai afectate vor fi industria turismului, cea a ospitalității, a industriei divertismentului și cea educațională (offline). Nu va mai exista sezon turistic de vară în țările europene și în Africa de Nord. Având în vedere specificul acestor afaceri, ne putem aștepta la un faliment total al jucătorilor mai mici de pe aceste piețe: operatori de turism, restauratori, agenții de evenimente etc. Majoritatea angajaților din aceste industrii își vor pierde locurile de muncă.

Din cauza scăderii traficului de pasageri, activitatea companiilor de transport va scădea semnificativ și se va recurge, probabil, la sprijin guvernamental pentru a le menține pe linia de plutire.

Cererea de combustibil va scădea foarte semnificativ – iar acest lucru va menține prețul petrolului la un nivel scăzut.

Scăderea PIB de până la 20%

Movcean spune că impactul potențial asupra Produsului Intern Brut va varia de la o țară la alta, dar, judecând după datele preliminare pentru China, Italia și Franța, PIB-ul anual ar putea scădea cu 20-40% (cu 5-10% pe trimestru). Deja există prognoze care promit o creștere a șomajului în Statele Unite la 25-30%. Aceste cifre sunt similare cu Marea Depresiune, comprimate doar într-o perioadă scurtă de timp.

Însă, spre deosebire de Marea Depresiune, principalele state ale lumii au astăzi o redistribuire monetară puternică. Cel mai probabil, oriunde în lume, Depresiunea Virusului ’20 nu va provoca foame.

Băncile vor rezista

În ciuda amânărilor achitărilor de rate, băncile vor rezista, iar sistemul financiar al lumii va funcționa normal, doar că va deveni și mai centralizat. Guvernele și băncile centrale vor recurge la emisiuni de bani  pentru a subvenționa cetățenii și businessul. Marile economii au anunțat astfel de programe, suma totală despre care se vorbește depășind 10 trilioane de dolari (mai mult de 12% din PIB-ul mondial).

De fapt, nu există alternativă acestei politici. Dacă nu se va recurge la subvenții, majoritatea întreprinderilor mici și mijlocii (și multe companii mari) fie vor reduce numărul angajaților, fie se vor închide.

Afacerile ce produc bunuri și servicii nu sunt în pericol, internetul – în creștere

Potrivit expertului, întreprinderile care creează produse cu adevărat necesare (alimente, bunuri industriale sau servicii), în mare parte, nu vor fi afectate.

După ieșirea din carantină, se așteaptă un boom al consumatorilor și al investițiilor. Lumea va deveni mult mai „online”: după ce în carantină  se va obișnui să se muncească de acasă. Vor spori cumpărăturile, tranzacțiile sau negocierile pe Internet. O bună parte din serviciile online care-și consolidează pozițiile în timpul carantinelor, le vor absorbi pe cele offline.

Granițele vor reveni

Granițele, care deja au început să-și piardă sensul sacru, vor redeveni din nou un element important al vieții noastre.

Economistul rus spune că după victoria asupra pandemiei, în circuit va rămâne o sumă imensă de bani aruncați de către economie în procesul de susținere a economiilor. Din această cauză este de așteptat o inflație sporită și, în mod paradoxal, o reducere treptată a bulei datoriilor de stat.

La un an sau doi după încheierea epidemiei, poate începe o perioadă de creștere pe termen lung a prețurilor acțiunilor.

Cu toate acestea, Movcean atenționează că actuala pandemie nu este ultima lebădă neagră din istoria omenirii. Chiar, eventual, în viitorul apropiat ar putea urma ceva similar.

Republica Moldova, în așteptarea impactului

Ce ne așteaptă în Republica Moldova pe termen scurt, mediu și lung și ce urmează să întreprindă autoritățile pentru a menține pe linia de plutire și așa anemica economie moldovenească? Deja au fost întreprinse câteva măsuri de către Executiv, iar experții au făcut primele pronosticuri, legate de mai multe fenomene care vor fi provocate de criză: începând cu revenirea forței de muncă și stoparea piețelor de desfacere și terminând cu afacerile din lanțurile globalizate. Însă despre asta citiți în numărul următor.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here