„Lipsa clarității și a transparenței poate provoca daune mai mari decât problemele obiective legate direct de epidemie”

445
0
Sergiu Gaibu
Sergiu Gaibu

Interviu cu expertul economic Sergiu Gaibu

Susține și tu presa! Abonează-te la o sursă de informare independentă. Acum e simplu, intră pe

ABONAMENT

Este o certitudine că economia mondială va fi afectată grav de pandemia coronavirusului și de măsurile luate de către guvernele majorității țărilor pentru a preveni răspândirea ei. Au fost închise hotare, țările se autoizolează, scade cererea pe piețele de desfacere ale mărfurilor moldovenești, încetinesc și chiar se opresc industrii globalizate pentru care lucrează și multe companii moldovenești. Zilele trecute, Asociația Producătorilor din Industria Ușoară (APIUS) anunța despre criza din industria respectivă, care are cele mai multe contracte cu două cele mai afectate țări de coronavirus: China și Italia. O evoluție similară este de așteptat și în cazul industriei automotive. Cererea de automobile la nivel mondial cu siguranță urmează să scadă. Totodată, va scădea și cererea de componente pentru industria auto produse în Republica Moldova. Este iminentă și reducerea remiterilor, bani care alimentează economia moldovenească de consum. În acest context, starea de urgență, adoptată marți de către Parlamentul de la Chișinău, deși prevede multe împuterniciri pentru autorități, nu schițează un plan de evitare a unui colaps economic. Despre economia moldovenească în timpul crizei coronavirusului am discutat cu Sergiu Gaibu, analist economic afiliat Expert-Grup.

– Sergiu, poți să comentezi acțiunile Guvernului și la ce trebuie să ne așteptăm în plan economic în următoarele luni?

Problemă este că nu știm la ce să ne așteptăm pentru că hotărârea Guvernului privind instituirea stării de urgență a trezit mai multe întrebări decât răspunsuri…

– Într-un context mai larg, care ar putea fi impactul asupra economiei moldovenești în urma măsurilor luate în țările partenere și căderea piețelor la nivel mondial?

R. Moldova este ultima în lanțul economic global. Și în 2008, atunci când toate țările erau deja în criză, înregistra încă performanțe… Nu va fi la fel acum, pentru că deja măsurile polițienești ale Guvernului de a închide și a amenda mai toate activitățile, au stopat generarea de valoare adăugată. Ultimele informații relevă că consumul de combustibili s-a redus cu 40%. Acest lucru este direct corelat cu activitatea economică. Din păcate, Guvernul nu a oferit și un set de măsuri de salvgardare sau cel puțin anumite certitudini pentru agenții economici și cetățeni în ce privește aspectele economice.

Sperăm că Comisia privind situațiile excepționale va fi mai productivă și va veni cu soluții fezabile și oportune. De asemenea, autoritățile ar trebui să fie mai transparente și să-și explice mai clar intențiile, cum ar fi lista detaliată a activităților care se sistează și a unităților care au dreptul să activez. Pe moment, vedem mai curând o abordare improvizată, deseori la discreția poliției. Și măsurile de carantină de asemenea trebuie să fie clare pentru toți cetățenii. Cum are loc aprovizionarea cu cele necesare, ce permise sunt necesare, când se aplică amenda, totul trebuie să fie clar. Lipsa clarității și a transparenței poate provoca daune mai mari decât problemele obiective legate nemijlocit de epidemie.

– Se vorbește despre măsuri de protecție a pieței interne, de susținere a IMM-urilor, este plauzibil un astfel de scenariu?

 Ar fi bine ca măsurile despre care se vorbește să fie consultate cu agenții economici, asociațiile de business, iar procesul de consultare să fie deschis și public, astfel încât măsurile adoptate să fie cu adevărat utile și să fie evitate măsurile în interesul unor grupuri înguste. Din păcate, acest lucru în R. Moldova nu este o raritate.

– Poate fi utilizată starea de urgență în scopul creării unor monopoluri sau acapararea unor cote de piață?

Fără măsuri de susținere a micului business, indiscutabil, vor avea de câștigat companiile mari care au o mai mare flexibilitate financiară. Durata de 60 de zile care, la fel, nu a avut o explicație în Parlament, setează deja unele așteptări pentru agenții economici, care se adaptează și iau decizii ce rezultă anume din această perioadă stabilită de Guvern.

Măsurile și pârghiile adoptate sunt echivalente ca pentru cele de război, Legea privind starea de urgență nu face delimitare clară între diferite situații de urgență, dar hotărârea Parlamentului ar fi trebuit să delimiteze măsurile necesare pentru cazurile de urgență ce se impun pe moment. Din păcate, acest lucru nu s-a întâmplat și Comisiei respective i-au fost atribuite competențe cât se poate de largi. Este dificil să apreciem care vor fi consecințele și ar fi bine ca mass-media să monitorizeze îndeaproape activitatea și deciziile acestei Comisii.

– Dispune statul de surse și mijloace pentru a susține businessul? Are capacitate populația de a-și onora plățile în această perioadă de inactivitate?

Evident, statul trebuie să prioritizeze resursele disponibile. Alocarea anumitor fonduri din buget ar trebui să fie revizuită, obiectivele necritice – amânate, iar fondurile disponibilizate să fie atribuite măsurilor de amortizare a impactului rezultat din acțiunile de carantină și prevenire a răspândirii virusului. Dar finanțarea nu este unica soluție. Economia va suferi pierderi, este important ca aceste pierderi să fie distribuite regulatoriu și organizat conform unor reguli care minimizează impactul social și reduce riscurile de aprofundare a crizei.

Spre exemplu, un mecanism organizat de reeșalonare a creditelor, cu ușoară asistență pe dobânzile acumulate în această perioadă, este cu mult mai potrivită, decât abandonarea subiectului la soluționarea individuală în regim de relații strict comerciale. Există reglementări care limitează măsurile de restructurare a funcționarilor bancari, în special când există riscuri.

În același timp, lipsa restructurării creditelor poate duce la creșterea semnificativă a creditelor neperformante ulterior și la reducerea activității economice, cu impact direct asupra bugetului de stat. De aceea, este imperativă o intervenție consultată pe larg și agreată cu actorii implicați în acest subiect.

– Există riscul să nu mai fie la un moment dat suficiente resurse în buget pentru salarii și pensii?

În lipsa unor măsuri clare din partea guvernului, este greu de spus care va fi evoluția ulterioară, dar sistemul bancar are suficiente lichidități și cel puțin statul poate apela ușor la emisia de hârtii de valoare de stat și finanța deficitul de lichiditate (dacă se recurge la amânarea taxelor) sau chiar la finanțarea deficitului pentru unele măsuri.

Este important să nu fie finanțate măsuri care vizează doar interese înguste de grup. De aceea lista măsurilor trebuie să fie cât mai transparentă și discutată pe larg cu societatea. Din păcate, acest lucru nu se întâmplă, deocamdată.

– Îți mulțumim pentru interviu.

Interviu realizat de Ion Chișlea

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Săptămânalul „Gazeta de Chișinău” publică în paginile sale și pe pagina web a publicației articole ce reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chișinău” este unul din puținele ziare rămase pe piața mediatică care face jurnalism liber și corect. Nu-l lăsa să dispară! Contribuie și tu la menținerea unei publicații libere. Acum poți face un abonament oricând și de oriunde te-ai afla. Dacă abonezi un om drag la formatul PRINT, atunci redacția îți oferă gratuit, prin poșta electronică, formatul PDF al gazetei, în fiecare zi de vineri, la prima oră. Susține „Gazeta de Chișinău” printr-un abonament în format PRINT sau PDF.

ABONAMENT

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here