Coronavirusul, prețul petrolului și economia moldovenească

473
0

Coronavirusul sau, oficial, GOVID-19 a ajuns subiectul central al realitățiii basarabene în săptămâna aceasta după ce a fost constatat primul caz de îmbolnăvire pe teritoriul republicii, provocând reacții inadecvate atât din partea populației, care a intrat prea repede în panică, cât și a autorităților, care au ales să învinuiască bolnavii de iresponsabilitate.

Susține și tu presa! Abonează-te la o sursă de informare independentă. Acum e simplu, intră pe

ABONAMENT

Cum poate afecta această epidemie, ridicată oficial de Organizația Mondială a Sănătății la nivel de pandemie, și așa anemica economie moldovenească?

La modul direct nu există premise pentru scăderea economiei

La modul direct nu există premise pentru ca aceasta să afecteze serios economia mondială, or pierderile umane, provocate de aceasta, care ar putea genera reducerea forței de muncă și a consumului final, sunt  nesemnificative, de ordinul zecimilor sau chiar sutimilor de procent.

În plus, dat fiind faptul că virusul nu poate fi răspândit la temperaturi mai ridicate de 25 de grade, în câteva săptămâni condițiile pentru propagarea lui, practic, vor dispărea, cel puțin în Republica Moldova.  Totuși, până se vor instala temperaturile ridicate, rămâne de văzut cum vor gestiona situația autoritățile moldovene și cum vor utiliza acestea mijloacele și sistemul de sănătate destul de precar pentru a preveni răspândirea epidemiei. Iar ca să nu fie pus la încercare sistemul de sănătate, autoritățile au recurs deja la măsuri de prevenire a răspândirii virusului, cum ar fi sistarea unor rute avia sau închiderea școlilor și grădinițelor.

Mai nocivă este panica

Un impact mai nociv decât epidemia propriu-zisă îl are, însă, panica de pe piețele financiare, dar și în rândul populației, care a pornit deja să-și facă rezerve de provizii, golind rafturile unor magazine. Totuși, nici în acest caz nu putem vorbi despre o modificare semnificativă a consumului pe termen mediu or, odată făcându-și provizii pentru mai multe zile, oamenii nu vor mai cumpăra aproape deloc produse în următoarele săptămâni.

Așteptăm șocuri din exterior

Dacă nu vor fi făcute gafe prea mari, în plan intern nu există premise pentru perturbări economice serioase.

Însă șocurile sunt așteptate din exterior, or doi dintre trei cei mai importanți parteneri economici ai Republicii Moldova – Italia și Federația Rusă, ar putea fi afectați serios de impactul pandemiei, ultima suportând pierderi serioase și din cauza prăbușirii în ultimele zile a prețurilor la petrol.

Mai pe scurt, vom avea o reducere a remiterilor din Rusia și Italia, dar și din alte țări europene, precum și scăderea exporturilor moldovenești spre aceste destinații. În ce privește România, cel mai mare partener comercial al R. Moldova, efectele pandemiei asupra acesteia depind în mare parte de felul în care vor evolua lucrurile în Germania, cel mai mare partener economic al său.

Cea mai abruptă ieftinire a țițeiului din ultimii 30 de ani

O altă problemă, care ar putea influența economia mondială și, prin ricoșeu, pe cea moldovenească e legată de prăbușirea prețurilor la petrol la bursele internaționale.

În urma unei confruntări a prețurilor cu Federația Rusă, Arabia Saudită, cel mai mare producător de petrol la nivel mondial, a redus duminică preţul de vânzare a petrolului ca o reacţie la eşecul Organizaţiei Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) de a încheia un acord cu privire la reducerea producţiei de petrol.

Drept urmare, barilul de petrol Brent ce reprezintă referinţa internaţională în materie, s-a prăbuşit cu 31%, fiind vorba despre cel mai abrupt declin din ultimii 30 de ani, de la 45 de dolari pe baril, cât era vineri, la circa 30 de dolari.

Așa cum această scădere se produce exact în momentul în care epidemia de coronavirus afectează cererea mondială de petrol, conform celor mai recente estimări ale Agenţiei Internaţionale a Energiei (IEA) publicate luni, cererea mondială de petrol va fi în 2020, cu aproximativ 90.000 de barili pe zi mai mică decât în 2019, iar conform unui scenariu pesimist scăderea ar putea fi și mai abruptă. Este pentru prima dată după 2009 când cererea mondială de petrol va scădea în ritm anual deoarece epidemia de Covid-19 a provocat o diminuare semnificativă a activităţii industriale, în special în Asia, precum şi în Italia, a provocat o reducere a cererii pentru transport terestru şi aerian.

Cum ne poate afecta ieftinirea petrolului

Deși ieftinirea petrolului, care va atrage după sine și ieftinirea carburanților, pare a fi un lucru benefic pentru consumatorii individuali dar și pentru businessul moldovenesc din cauza reducerii costurilor aferente transportului, economia moldovenească ar putea fi afectată de o înrăutățire a situației economiei rusești, dependentă direct de prețurile la petrol.

Exporturile de hidrocarburi au reprezentat 52% din exporturile Rusiei în 2019 și au adus venituri de cinci ori mai mari decât exporturile de gaz (244,3 miliarde față de 49,5 miliarde de dolari). De menționat că prețul petrolului influențează indirect prețul gazelor exportate de Rusia, care este calculat după o formulă care include și prețul petrolului. Cu siguranță și prețul de import al gazelor în Republica Moldova va scădea, lucru confirmat și de directorul MoldovaGaz, Vadim Ceban.

Aparent, bugetul rusesc va avea de suferit, or la prețuri mai mici de 42 de dolari pentru un baril, veniturile acestuia sunt în scădere față de cele anticipate. Însă în 2016 Rusia a liberalizat piața financiară internă astfel încât ieftinirea petrolului conduce imediat la devalorizarea rublei. Astfel luni cursul dolarului ajunsese la 75 de ruble după ce vineri era de 68,5 ruble.

Este un mecanism benefic pentru autorități deoarece, deși din petrolul exportat statul rus obține mai puțini dolari, aceștia sunt transformați într-o cantitate mai mare de ruble. Statul reușește, astfel să-și onoreze plățile interne în ruble. Au de pierdut însă cetățenii, or cu aceeași cantitate de ruble ei pot cumpăra mai puține produse, scade puterea lor de cumpărare. În acest context, este de așteptat și o scădere a remiterilor din Rusia în Republica Moldova, or cu rublele câștigate, muncitorii moldoveni aflați acolo vor putea cumpăra mai puțini dolari sau euro. Din cauza scăderii puterii de cumpărare, putem să ne așteptăm și la o reducere a exporturilor moldovenești în această țară.

Nu este clară în aceste condiții situația cu mult vehiculatul credit pe care autoritățile intenționau să-l contracteze de la Federația Rusă.

Una peste alta, dependența mai redusă a economiei moldovenești de cea rusească, față de ce aveam acum zece ani, ne protejează de un impact mult mai devastator similar cu cele venite din Federația Rusă în timpul crizelor din 1998 sau 2008-2009.

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Săptămânalul „Gazeta de Chișinău” publică în paginile sale și pe pagina web a publicației articole ce reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chișinău” este unul din puținele ziare rămase pe piața mediatică care face jurnalism liber și corect. Nu-l lăsa să dispară! Contribuie și tu la menținerea unei publicații libere. Acum poți face un abonament oricând și de oriunde te-ai afla. Dacă abonezi un om drag la formatul PRINT, atunci redacția îți oferă gratuit, prin poșta electronică, formatul PDF al gazetei, în fiecare zi de vineri, la prima oră. Susține „Gazeta de Chișinău” printr-un abonament în format PRINT sau PDF.

ABONAMENT

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here