Modelul de succes, neacceptat de Republica Moldova

678
0
Gdansk, Polonia, Sursa foto: amjourneys.com
Gdansk, Polonia, Sursa foto: amjourneys.com

Principalul indicator macroeconomic, care relevă nivelul de bunăstare al locuitorilor unei țări este produsul intern brut pe cap de locuitor raportat la puterea de cumpărare a populației. Altfel spus, se iau în calcul trei factori: produsul intern brut al unei țări, numărul populației, dar și prețurile din această țară pentru a constata ce parte din economia țării respective îi revine unui locuitor, la prețurile existente în țara în cauză.

Susține și tu presa! Abonează-te la o sursă de informare independentă. Acum e simplu, intră pe

ABONAMENT

În clasamentul respectiv, potrivit datelor Fondului Monetar Internațional, Republica Moldova se situează pe locul 128 din 189 de state cu un coeficient de 7703.

Alături de economiile subdezvoltate din Asia și Africa

Este de departe cel mai prost rezultat al țărilor europene, mai jos fiind plasate doar cele mai subdezvoltate state din Asia și Africa. Dintre statele Comunității Statelor Independente (CSI) singura țară plasată mai jos este Tadjikistanul – pe locul 155.

Colegii de Parteneriat estic ai țării noastre sunt plasați mult mai bine: Ucraina e pe locul 111, Armenia – pe 109, Georgia – pe 103, Azerbaidjan – pe 77 și Belarus – pe 68.

România este plasată pe locul 58, cu un coeficient de aproape 29 mii, iar Rusia e pe 54 – cu 29,642 mii.

Miracolul polonez

Revelația din acest an o reprezintă însă Polonia, țară care a depășit în clasament Portugalia, vechi membru al UE, clasându-se pe poziția 45.

Portugalia devine astfel a doua ţară din Uniunea Europeană, care nu a făcut parte din fostul lagăr comunist și pe care Polonia o devansează. Prima a fost Grecia, în 2016.

Cum a reușit Polonia, țară care la începutul anilor 1990 era luată în derâdere de presa sovietică pentru sărăcia, provocată de criza în care intrase țara în urma unui program drastic de trecere la economia de piață.

Succesul actual al Poloniei se datorează viziunii clare a elitelor poloneze asupra viitorului, formulate după restabilirea democrației în anul 1989. Elitele poloneze au stabilit atunci clar încotro trebuie să meargă țara pentru a-și restabili locul pe harta lumii democratice. Chiar de la bun început, economia poloneză a fost supusă unei terapii de șoc, care a condus la afirmarea relațiilor de piață mult mai devreme decât în multe alte țări din fostul bloc socialist.

Deși a avut un impact imediat extrem de dureros pentru marea majoritate a populației, materializat prin devalorizarea valutei și pierderea economiilor agonisite de populație, economia poloneză a intrat în scurt timp pe un făgaș sănătos. Iar odată cu aderarea la Uniunea Europeană, precum și în perioada premergătoare acesteia, Polonia a avut capacitatea de a accesa și folosi destul de eficient fondurile europene destinate modernizării economiei și sporirii competitivității.

Drept urmare a politicilor economice corecte, în Polonia a fost construită o economie robustă, care n-a putut fi afectată nici de criza economică globală, începută în 2008. Mai mult, în timpul a cinci ani de criză, aceasta a înregistrat o creștere de 18%.

Aderarea la NATO și UE a însemnat intrarea în stabilitate

Slavomir Majman, ex-președintele Agenției Poloneze pentru Investiții, povestea unui grup de jurnaliști moldoveni, care au vizitat Polonia în 2014, că aceste performanțe remarcabile s-au datorat în primul rând stabilității oferite investitorilor. „Polonia dispune de un produs care este la mare căutare în ziua de azi – stabilitatea”, remarca el, menționând că pentru atingerea acestei stabilități s-a lucrat foarte mult. „Odată cu aderarea țării la NATO, în 1999, am obținut stabilitatea geopolitică, iar în 2004, după aderarea la Uniunea Europeană – stabilitatea cadrului de funcționare a economiei”.

A inversat trendul migrației

Succesele economice ale Poloniei se pare că sunt de natură să soluționeze o problemă cronică, prezentă în mai toate statele postsocialiste din estul Europei. Este vorba despre migrație.

Aflăm dintr-o știre Bloomberg, preluată de Agerpres, că, anul trecut, polonezii care s-au întors acasă au fost mai mulți decât cei care au plecat în străinătate.

Potrivit Institutului naţional de statistică de la Varşovia, numărul cetăţenilor polonezi care trăiesc peste hotare a scăzut anul trecut cu 85.000, ajungând până la 2,4 milioane de persoane.
Cei de la Bloomberg pun inversarea tendinței pe seama îngrijorărilor provocate de Brexit, dar şi a dinamismului pieţei muncii din Polonia care a dus la creşterea rapidă a salariilor.
În Polonia, rata şomajului a ajuns la un minim istoric după căderea comunismului, iar salariile sunt în creştere, dat fiind deficitul de personal.
Există însă și explicații cu mult mai profunde pentru revenirea acasă a polonezilor. Mai întâi de toate, dintre toate statele foste comuniste, Polonia este singurul care a trecut la stadiul de economie dezvoltată.

Polonia nu este însă primul stat postsocialist ce a depășit în clasamentul bunăstării Portugalia. În fața sa se mai află Ungaria, Estonia, Slovacia, Lituania, Slovenia și Cehia. Toate aceste state au aderat la NATO și la Uniunea Europeană în 1999 și în 2004. Puțin mai jos în clasament se află Letonia, aderată la UE tot în 2004, dar și România și Bulgaria, aderate în 2007, dar și Croația, aderată mai recent.

Epoca de Aur a Europei de Est

Mai mult decât atât: Cehia, cu un PIB per capita raportat la puterea standard de cumpărare de aproape 39.000 de dolari s-a apropiat mult de Italia, care are 40.400 de dolari.

Acum câteva luni, cotidianul britanic „The Guardian” vorbea despre o adevărată „Epocă de aur” pentru întreaga Europă Centrală și de Est. În ultimii 30 de ani, regiunea a înregistrat una dintre cele mai susținute perioade de creștere pe care vreo regiune a lumii le-a cunoscut în istorie. Oamenii trăiesc mai mult și mai sănătos, iar cetățenii sunt în medie de două ori mai bogați.

Economistul Marcin Piatkowski spunea în „The Guardian” că, de fapt, întreaga regiune a avut succes. În medie, niciun bulgar, nici un român sau polonez nu a trăit vreodată mai bine decât acum, atât în ​​termeni absoluți, cât și în termeni relativi, în comparație cu vestul, spune economistul polonez.

Într-adevăr, statisticile arată că, începând cu 1990, economiile poloneză și slovacă au crescut de mai mult de șapte ori, iar cele din Estonia, Letonia, Lituania, România și Cehia de peste cinci ori.

În aceeași perioadă, economia moldovenească a crescut de două ori, iar ritmurile anuale de creștere sunt prea mici pentru a ne apropia cât de cât de vecinele din vest, care au arătat clar calea ce trebuie urmată pentru a-ți asigura o creștere economică solidă.

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Săptămânalul „Gazeta de Chișinău” publică în paginile sale și pe pagina web a publicației articole ce reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chișinău” este unul din puținele ziare rămase pe piața mediatică care face jurnalism liber și corect. Nu-l lăsa să dispară! Contribuie și tu la menținerea unei publicații libere. Acum poți face un abonament oricând și de oriunde te-ai afla. Dacă abonezi un om drag la formatul PRINT, atunci redacția îți oferă gratuit, prin poșta electronică, formatul PDF al gazetei, în fiecare zi de vineri, la prima oră. Susține „Gazeta de Chișinău” printr-un abonament în format PRINT sau PDF.

ABONAMENT

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here