Țara arde, iar guvernul se pregătește de paradă

De rău, de bine, în 2019 Republica Moldova a înregistrat o creștere economică de 4,5-5% inclusiv grație unor reforme ce au redus presiunea fiscală asupra businessului. Efectul acestor reforme, deși mai slab, se va face simțit și în anul curent, urmând să avem o creștere de 3,5-4%, potrivit economiștilor de la Expert-Grup.

Însă veniturile generate de creșterea economică nu ajung acolo unde ar putea produce o creștere economică durabilă pe termen lung.

Cheltuielile cresc mai repede decât veniturile

Potrivit experților, în anul 2020, cheltuielile publice vor crește mai rapid decât veniturile bugetare în contextul unui nou an electoral. „Prognozăm că în anul 2020 veniturile totale ale bugetului public național vor crește cu circa 1% față de anul precedent, în timp ce pentru cheltuieli anticipăm o creștere de aproximativ 4%”, se spune în noua ediție a revistei de evoluții macroeconomice MEGA, făcută publică săptămâna trecută de Expert Grup.

De unde bani!? Deși a fost reluată, finanțarea externă, este parțială și lentă, condiționată de o serie de obligații pe care Guvernul nu și le-a asumat cel puțin formal. În aceste condiții, experții anticipează că Guvernul va reduce cheltuielile care depind direct de sursele externe de finanțare. Posibil ca și indexările de pensii să fie făcute la un nivel inferior celui prognozat inițial. Până la urmă, cheltuielile bugetare ar putea să scadă cu aproximativ 5,2% față de nivelul prognozat și, cel mai probabil, și cheltuielile investiționale vor fi revizuite și implementate selectiv, în funcție de impactul politic (electoral) al acestora.

Altfel spus, investițiile vor fi făcute astfel, încât să creeze iluzia unei activități febrile, a unui șantier în plină derulare. Investițiile nu vor fi îndreptate spre domeniile care au mai mare nevoie de ele, ci în zone neconcludente, pentru a crea iluzia unei creșteri economice robuste.

Care sunt însă sectoarele care ar necesita o atenție sporită a autorităților?

Sectorul agricol, tot mai afectat de șocurile climatice

Insuficiența de precipitații în paralel cu temperaturile anormal de înalte din această iarnă sporesc riscul producerii unor calamități de proporții în anul curent. Producția agricolă ar putea, drept urmare, să fie compromisă în mare parte, iar în final forța de muncă ocupată în sector să se reducă și mai mult.

Nici anul trecut n-a fost foarte bun pentru sectorul agricol. Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, în 2019 producția globală agricolă s-a diminuat cu 1,9 la sută. Cel mai mult a avut de suferit sectorul zootehnic cu o scădere a volumului de producere cu  6 la sută. Producția de vite s-a redus cu 5,6 la sută, iar cea de lapte, cu 10,6 la sută. În special este afectat sectorul laptelui. Moldovenii renunță să mai țină vaci pentru lapte, cirezile se micșorează, iar procesatorii de lactate sunt nevoiți să importe tot mai mult lapte din exterior, în special din Ucraina.

Deocamdată, agricultura rămâne principalul angajator din Republica Moldova, însă emigrarea perpetuă din spațiul rural, cauzată de scăderea activităților agricole poate schimba în curând această stare de fapt. Iar dispariția locurilor de muncă în agricultură înseamnă moartea lentă a satului moldovenesc.

Deficit tot mai acut al forței de muncă

De altfel, înrăutățirea situației demografice în paralel cu înăsprirea condițiilor pe piața muncii reprezintă o altă sursă de provocări la adresa creșterii economice.

În mod paradoxal, sunt înregistrate în același timp rate scăzute de ocupare a forței de muncă și a șomajului. Și asta deoarece crește ponderea populației inactive, cauzată la rândul său de migrația externă. Totodată, crește ponderea persoanelor de peste 60 de ani. Toate aceste tendințe pun presiuni pe piața muncii: oferta de mână de lucru scade, iar cererea este în creștere.

Un indicator elocvent ce scoate în evidență amplificarea decalajelor dintre cererea și oferta forței de muncă este numărul locurilor vacante, înregistrate oficial, care în perioada 2016 – 2019 s-a dublat. Migrația externă a populației face să fie resimțit nu doar deficitul forței de muncă calificate, dar și al celei necalificate, ceea ce înseamnă o constrângere pentru extinderea afacerilor și atragerea investițiilor. Experții recomandă autorităților eficientizarea sistemelor de prognoză a cererii forței de muncă din partea firmelor și adaptarea sistemului educațional la prognozele respective.

„În general, este necesară o colaborare mai strânsă între sistemul educațional și angajatori, atât la nivel de școli/universități și firme, cât și la nivelul instituțiilor publice (Ministerul Economiei și Infrastructurii și Ministerul Educației, Culturii și Cercetării)”, se menționează în publicația MEGA.

Guvernul se mobilizează… pentru paradă

Între timp, în ședința de miercuri, 5 februarie, executivul a început pregătirile pentru marcarea Zilei Victoriei Armatei Roșii în cel de-al Doilea Război Mondial. Guvernul a aprobat componența grupului de lucru, dar și planul național de acțiuni și îndeamnă și autoritățile locale să găsească bani pentru serbări în teritoriu.

Pe lângă miniștri, din echipă vor face parte primarul capitalei, bașcanul Găgăuziei, un reprezentant de la SIS, un șef de direcție de la Ministerul Apărării, președintele asociației „Organizația Veteranilor din RM”, președintele companiei „Teleradio-Moldova” și președintele Asociației „Clubul istoric patriotic rus”.

În planul de acțiuni este menționată și restaurarea complexului memorial „Eternitate”. Până la finele lui februarie, trebuie evaluată starea memorialului  și găsiți bani pentru reparație. Până în mai lucrările trebuie finalizate. Potrivit Institutului municipal de proiectări „Chişinăuproiect”, costul reparației capitale se estimează la circa patru milioane de lei. De asemenea, un contingent militar urmează să participe la parada militară de la Moscova.