Deșeurile din plastic și reciclarea lor în Moldova. Cum ne salvăm de gunoaie?

Republica Moldova este tot mai afectată de poluare, inclusiv din cauza deșeurilor din plastic. Aceste gunoaie le vedem în special sub forma PET-urilor și pungilor purtate de vânt pe dealuri, văi și drumuri. Aruncate în natură, obiectele din plastic se descompun lent și degajă microplastic toxic, care ajunge în pământ, apă și aer. Astfel microplasticul poate ajunge în alimente și în apa pe care o bem.

GAZETA de Chișinău a cercetat cine colectează, sortează și reciclează gunoiul și care sunt soluțiile pentru a salva Republica Moldova de milioanele de tone de deșeuri. Situația este catastrofală în satele și raioanele Republicii Moldova, unde practic lipsește managementul deșeurilor.

Moldovenii duc încă gunoiul la râpă sau la gunoiștea neautorizată de la marginea localității. Chiar dacă la Chișinău există tomberoane special amenajate pentru colectarea separată a gunoiului (hârtie, plastic, sticlă), mulți locuitori ai capitalei aruncă deșeurile reciclabile împreună cu cele menajere care ajung la gunoiștea de la Țânțăreni. Lipsa tomberoanelor de sortare lângă blocul locativ, transportarea neselectivă a gunoiului de către autorități și comoditatea de a arunca gunoiul prin țeava de la etaj sunt motivele invocate de cetățeni.

Am întâlnit oameni care sortează gunoaiele, fie că sunt obligați la locul de muncă, fie din respect față de natură. O femeie a spus că sortează sticla și hârtia la serviciu, dar acasă nu o face, deoarece nu ar exista tomberoane speciale în curtea blocului. O tânără mi-a mărturisit că separă acasă sticla, plasticul și hârtia de gunoiul organic, dar firmele de colectare pun deșeurile laolaltă.

Colectarea selectivă a deșeurilor, doar în Chișinău

Doar în Chișinău zilnic sunt colectate circa 600 de tone de deșeuri mixte, iar 50% dintre acestea merg la fabrica de sortare a gunoiului „ABS Recycling”. Celelalte 50% din deșeuri sunt transportate la gunoiștea din Țânțăreni, raionul Anenii Noi, afirmă Grigore Roic, director adjunct al întreprinderii municipale „Regia Autosalubritate”. În același timp, Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi strânge săptămânal circa 30 de tone de deșeuri adunate în coșurile instalate în zonele verzi din Chișinău.

Șeful întreprinderii municipale „Spații Verzi”, Serghei Carp, susține că în parcuri sunt câteva tomberoane pentru separarea gunoiului, dar nimeni nu aruncă deșeurile pe categorii (hârtie, plastic, sticlă). „Parcă n-ați trăi în oraș! Nu este nicăieri așa ceva. Nu se sortează la noi gunoiul. Nimeni nu colectează separat gunoiul. Mixt se colectează”, afirmă Serghei Carp.

De altă părere este Grigore Roic care dezminte informația precum că gunoiul s-ar colecta mixt de către autoritățile responsabile. „Nu-i chiar așa. La prima vedere lucrurile par așa, dar nu-i așa. Deșeurile sunt colectate de mașini separate pentru hârtie, plastic și sticlă. Oamenii văd aceeași mașină și le pare că se adună tot gunoiul împreună. Dar sunt rute speciale, care strâng plasticul, apoi cartonul, sticla și gunoiul organic. Cultura societății noastre este așa cum este, iar gunoaiele nu pot fi colectate toate separat”, explică directorul adjunct de la „Regia Autosalubritate”.

Roic spune că autoritățile vor elabora un plan ca deșeurile să fie colectate pe două categorii: gunoaiele reciclabile și cele organice. Precizăm că în Chișinău sunt 972 de platouri comune pentru adunarea deșeurilor, unde există 10579 de tomberoane, dintre care 1570 de tomberoane pentru colectarea plasticului.

Pe lângă tomberoanele selective instalate de „Regia Autosalubritate”, în Chișinău vedem containere din plasă metalică instalate de „ABS Recycling” care reciclează lunar circa 180 de tone de plastic, cam 10% din cantitatea de plastic sau 3,1% din toate deșeurile din Chișinău, aflăm de la Vlada Balica, managerul companiei „ABS Recycling”.

„Avem o linie de sortare pe categorii și trei linii mixte. Regia Autosalubritate ne aduce zilnic 400-600 de tone de deșeuri mixte”, spune șefa „ABS Recycling”. Vlada Balica susține că oamenii pot fi responsabilizați prin campanii de informare, transparență, infrastructură și credibilitate. Referitor la problema locuitorilor care aruncă gunoiul prin tuburile din scările blocurilor, Vlada Balica ne-a informat că Primăria Chișinău intenționează să sudeze aceste canale de gunoi insalubre. „ABS Recycling” reciclează plasticul de tip 1 (PET), 2 (HDPE) și 4 (LDPE).

Despre soluțiile salvatoare

Potrivit șefei de la „ABS Recycling”, Chișinăul ar putea fi salvat de gunoaie dacă la „Regia Autosalubritate” s-ar schimba metoda de percepere a tarifului pentru gestionarea deșeurilor în valoare de 9,25 de lei/lunar, care este achitat de cetățeni. „Să mărească tariful de la 9,25 de lei la 30 de lei, ca să-și poată permite tomberoane, sortare etc. Dacă nu măresc tariful, atunci să schimbe metoda de tarifare. Sunt multe datorii, deoarece lipsește un mecanism de încasare. Știind metoda de taxare din Marea Britanie, eu propun să fie tot 9,25 de lei, dar cumva de responsabilizat oamenii încât să fie plătit de toți. Trecerea acestui tarif la impozitul pe imobil care vine direct în bugetul Primăriei. Acolo există sancțiuni pentru neplată”, consideră Vlada Balica.

Plasticul este cu adevărat un pericol pentru natură și sănătatea oamenilor. De acest lucru vrea să ne convingă Ion Ermuratii, un tânăr care a construit, împreună cu prietenul său, Vladimir Ternavschi, un utilaj pentru reciclarea plasticului. Astfel ei au decis să schimbe percepția basarabenilor față de plastic și să contribuie la reducerea poluării.

„Mă frustrează oamenii care lasă gunoiul unde s-au odihnit. Dacă aruncă plasticul în natură, sub acțiunea razelor ultraviolete, acesta începe să se descompună în microplastic care este mult mai periculos. Microplasticul nimerește în sol, apă, aer și poluează. El are capacitatea să absoarbă tot ce-i rău (toxine, bacterii) și pătrunde prin orice filtru”, argumentează Ion Ermuratii, fondator al atelierului „Tinerii pentru Eco Plastic – TEP”.

Sortați deșeurile, astfel asigurați reciclarea lor

Tinerii de la TEP lucrează cu plasticul de tip 2 (HDPE) și 5 (PP), acestea sunt dure și au o densitate mare. Pentru a identifica tipul de plastic, verificați eticheta și găsiți un triunghi cu cifra 2 (HDPE) sau 5 (PP). Potrivit Ecaterinei Țăruș de la TEP, circa 50% din plastic sunt nereciclabile (obiecte de unică folosință, pungi subțiri, tacâmuri etc). Tinerii strâng și capacele de la sticlele de plastic.

În atelierul TEP sunt create produse, de la suporturi pentru pix, farfurii pentru fructe și până la cercei. Plasticul este adunat la evenimentele organizate lunar de TEP. „Oamenii care ne aduc plastic vor să contribuie la diminuarea deșeurilor în Republica Moldova”, povestește Ecaterina Țăruș.

Pentru a-i motiva să adune plastic, tinerii activiști pentru mediu le oferă câte un săpun natural. „Majoritatea nu înțeleg de ce trebuie să colecteze plastic. Vor să fie motivați. (…) De când am început să dăruim săpun – vin câte 60 de oameni, comparativ cu 10-20 de persoane care veneau înainte”, spune Ecaterina Țăruș de la TEP.

Reciclarea plasticului nu e singura soluție pentru a preveni poluarea mediului. Oamenii pot reduce cantitățile de plastic pe care le achiziționează. Pot înlocui pungile de plastic, caserolele pentru mâncare, bețișoarele pentru urechi, vesela de unică folosință cu pungi de pânză, veselă de ceramică, sticlă sau cu alte produse prietenoase mediului. Acasă fiecare cetățean poate sorta deșeurile în reciclabile (sticle de plastic, sticle de la șampon și detergenți, ambalaje de la iaurt, obiecte de metal, aluminiu, hârtie curată, carton etc.) și nereciclabile (șervețele igienice, sacoșe, produse igienice din vată și alte ambalaje subțiri), apoi le duce la cel mai apropiat tomberon.

La nivel mondial, producția de plastic a crescut exponențial, de la 1,5 milioane de tone în anul 1950 la 322 de milioane de tone de plastic în anul 2015, arată datele publicate de Parlamentul European.