Ce fac atelierele de vulcanizare cu anvelopele uzate și unde pot fi acestea reciclate?

În anul 2020 au fost atestați circa 7,3 mii de agenți economici care generează acest tip de deșeuri în urma activităților

 Deținătorii de ateliere de vulcanizare și staţiile de deservire tehnică a maşinilor nu depozitează anvelopele uzate, pentru că unii nu au unde le depozita, dar nici nu-și pot permite, economic, să le ducă la punctul de reciclare existent. În perioada când se face schimbarea pneurilor, deținătorii automobilelor sunt rugați să-și ia anvelopele uzate. În R. Moldova există o singură companie autorizată pentru reciclarea anvelopelor uzate care lucrează la 30% din capacitate. Firmele care le reciclează plătesc 1500 de lei pentru fiecare tonă de cauciuc. Pentru persoanele fizice e gratuit.

Echipa „Gazetei de Chișinău” a mers în unele localități pentru a afla ce se întâmplă în atelierele de vulcanizare cu anvelopele uzate.

Primul atelier de vulcanizare la care ne-am oprit este cel din localitatea Pelivan, raionul Orhei. Doi muncitori ne-au spus că depozitează anvelopele uzate și pe teritoriul vulcanizării, dar unii clienți și le iau acasă. Când s-au adunat mai multe roți de cauciuc, au fost luate de un agent economic care arendează un iaz în același raion. Acesta le-a folosit la amenajarea malurilor iazului. Lucrătorii ne-au spus că mai multe informații poate să ne ofere doar proprietarul atelierului, care nu era pe loc.

Al doilea atelier de vulcanizare unde am intrat este cel din satul Step-Soci, raionul Orhei. Aici se reșapează roțile, preponderent, la camioane, tiruri. Ion B. (60 de ani), deținătorul atelierului, ne-a spus că ține atelierul de mulți ani, dar numărul de mașini care se deservesc la atelier nu este mare. Respectiv, nu sunt multe anvelope uzate. În general, clienții își iau pneurile acasă. Unii le depozitează, alții le aruncă la gunoiști.

„Am și depozitate aici, pe teritoriu. Nu le ard și nici nu sunt pentru arderea lor. Sunt împotrivă. Unii le iau și le folosesc la nisipiere pentru copii sau pentru înfrumusețarea grădinuțelor cu flori de la gardul gospodăriilor”, mărturisește antreprenorul, locuitor al satului Step-Soci. De la el aflăm că, acum vreo 10-15 ani, ducea anvelopele la Rezina, unde erau arse, reciclate, dar acum nu se mai duc.

„Fiecare le depozitează și nu știu ce va fi cu ele. Dar sunt împotrivă ca ele să fie arse. Fumul lor este toxic. Cunosc un sat de lângă raionul Rezina, unde 70% de locuitori mor de cancer. Nu-mi amintesc acum denumirea satului”, mărturisește bărbatul. În opinia lui, guvernul ar trebui să aplice o lege prin care colectarea și reciclarea anvelopelor uzate să fie gratuită, pentru a scăpa de acest tip de deșeuri. Iar colectarea să fie centralizată spre agenții economici care vor recicla anvelopele uzate.

„Nu adunăm anvelopele uzate”

Am mers  și în comuna Grătiești, municipiul Chișinău, la atelierul de vulcanizare al lui Roman Isac, unde ne-am interesat ce face antreprenorul cu anvelopele uzate ale deținătorilor de mașini care se deservesc la el. La atelierul de vulcanizare am observat vreo 16 anvelope, care sunt ale persoanelor fizice care vin la staţia de deservire tehnică a maşinilor din Grătiești.

„Nu adunăm anvelopele uzate. Cum le schimbăm la mașini proprietarii au obligația să și le ia. Nu pot să-mi permit să le adun și să le duc la reciclare, deoarece e foarte scump. O tonă de anvelope costă 1500 de lei, plus închirierea unui mijloc de transport care e de circa 800 de lei. Într-o tonă de anvelope uzate intră circa 100 de anvelope”, ne explică  Roman Isac.

Potrivit lui, acum patru ani, antreprenorii care reciclează anvelopele uzate le colectau cu 10 lei bucata, apoi au schimbat tactica.

„Au înțeles că agenții economici oricum nu au ce face cu anvelopele uzate, dar trebuie să scape de ele ca să nu li se aplice amenzi din partea ecologiștilor. Astfel, s-a încetat colectarea contra plată, la prețul de câțiva lei, a anvelopelor uzate. Știu că la marginea Chișinăului este o singură fabrică de reciclare a anvelopelor. Pentru fiecare tonă de anvelope uzate, aduse la fabrică, trebuie să achiți 1.500 de lei. De la persoane fizice recepţionarea este gratuită şi nu se oferă niciun ban în schimb.

Anvelope uzate, aruncate pe marginea drumurilor sau la gunoiști neautorizate

„Lumea noastră nu este informată și nu știe unde să ducă anvelopele uzate. Ar trebui inițiată o campanie de informare pentru populație ca să știe unde poate duce anvelopele uzate, altfel, acestea sunt aruncate la gunoiștile neautorizate de pe marginea drumurilor. Serviciul comunal de transportare a deșeurilor de la Grătiești nu ia anvelopele uzate și nici pentru bani nu ar face-o, pentru că la gunoiște nu sunt primite astfel de deșeuri”, ne informează Roman Isac.

Fabrică de reciclare prin piroliză a deșeurilor a fost deschisă în 2015 în R. Moldova. Fabrica este amplasată în zona industrială din Vatra, municipiul Chișinău, și are o capacitate de reciclare de până la 3 000 de tone de deșeuri anual, iar materia primă secundară obținută în urma reciclării este compusă din combustibil lichid, carbon tehnic, resturi de metal.

Potrivit lui Roman Isac, procesul de reciclare prin piroliză este considerat, la nivel internațional, drept unul din cele mai inofensive proceduri de reciclare a deșeurilor din punct de vedere al poluării mediului.

Peste un milion de unități noi importate în anul 2018

În R. Moldova este înregistrat oficial circa 1 milion de autoturisme. Astfel, circa patru milioane de anvelope pentru anotimpul rece și patru milioane pentru cel cald, de regulă, sunt schimbate odată la 3-4 ani. Ponderea anvelopelor importate crește semnificativ în ultima perioadă, iar numărul lor s-a majorat aproape de trei ori – de la 370 de mii în anul 2013 până la peste un milion de unități noi importate în anul 2018.

De la șefa Î.M. „Salubritate” a comunei Pașcani, Angela Chirița, am aflat că la gunoiștea de pe teritoriul comunei se aduc și roți de cauciuc, dar nu sunt multe. Acestea sunt depozitate separat. „Noi facem și sortarea plasticului, a hârtiei, cartonului. Anvelopele uzate sunt depozitate separat. Nu le ducem nicăieri. În anul trecut am dat anvelopele uzate la o fabrică de păsări. Acestea urmau să fie folosite la foc. Le-am dat pentru că nu vrem ca acestea să fie aprinse. La sărbătorile de Paști avem câte doi paznici la gunoiște ca să nu fie furate roțile de cauciuc pentru a le da foc. Arderea lor este toxică pentru mediul înconjurător”, susține Angela Chirița.

 Unde pot fi duse anvelopele uzate

La periferia Chișinăului se află o Fabrică de colectare și reciclare a cauciucurilor, în zona industrială din Vatra, situată pe strada Pruncul 2. Acolo sunt adunate anvelopele uzate de diferite mărimi din republică. De la persoanele fizice anvelopele uzate sunt recepționate pe gratis, în timp ce agenții economici trebuie să plătească 1500 de lei pentru o tonă de anvelope.

Potrivit datelor oficiale, R. Moldova importă anual circa 15.000 de tone de anvelope – 12.000 de tone dintre acestea se transformă în deșeuri, iar restul sunt dispersate pe drumuri în procesul utilizării lor de către autovehicule. Astfel, anvelopele uzate reprezintă cea mai mare cantitate de deșeuri polimerice, care nu se descompun și poluează mediul înconjurător.

 Peste 80% din anvelopele importate de R. Moldova se transformă peste ani în deşeuri ce poluează mediul

Producătorii de anvelope, care vor aduce în R. Moldova cauciucuri noi sau uzate, vor trebui să se ocupe de colectarea și reciclarea acestora. Astfel prevede noul Regulament privind gestionarea anvelopelor uzate, înaintat pentru consultări publice de către Ministerul Mediului, care au loc pe 1-2 martie curent, potrivit Ingăi Bînzari, consultant principal în Serviciul de informare şi comunicare cu mass-media al Ministerului Mediului al R. Moldova.

De asemenea, persoanele fizice care dețin automobile și au anvelope uzate vor trebui să le predea agenților economici care se ocupă de colectarea sau reciclarea cauciucurilor.

Proiectul Regulamentului prevede că producătorii de anvelope noi şi/sau anvelope reșapate destinate reutilizării sunt obligați să colecteze anvelopele uzate, în limita cantităţilor introduse de ei pe piaţă în anul precedent, să recicleze, valorifice, reutilizeze ca atare, să reşapeze întreaga cantitate colectată de anvelope uzate, evitând eliminarea prin depozitare a anvelopelor uzate.

Colectarea se va realiza etapizat, începând cu 1 ianuarie 2024

De asemenea, Regulamentul prevede că agenții economici care desfășoară numai activități de colectare sunt obligați să preia gratis de la ultimul utilizator, să sorteze și să depoziteze, pe suprafețe betonate anvelopele uzate colectate, separat, în două categorii: anvelope uzate destinate reutilizării și anvelope uzate nereutilizabile, precum și transportarea acestora la punctele de colectare.

De asemenea, agenții trebuie să predea anvelopele uzate destinate reutilizării agenților economici care distribuie astfel de anvelope sau agenților economici care desfășoară activitatea de reșapare, iar pe cele nereutilizabile să le predea persoanelor juridice autorizate care desfășoară activitatea de reciclare, valorificare sau le reutilizează ca atare.

Totodată, proiectul Regulamentului prevede și faptul că persoanele fizice și cele juridice care dețin anvelope uzate sunt obligate să nu le înhumeze, să nu le abandoneze pe sol sau în apele de suprafață, să nu le incinereze decât în condițiile prevăzute în Regulamentul privind incinerarea și coincinerarea, să le predea agenților economici care distribuie anvelope noi sau anvelope uzate destinate reutilizării ori agenților economici autorizați să le colecteze.

Agenții economici care vor efectua operațiuni de colectare și valorificare a anvelopelor uzate sunt obligați să dețină autorizație de mediu pentru gestionarea deșeurilor respective.

Conform statisticilor oficiale, în anul 2020 au fost atestați circa 7,3 mii de agenți economici care generează acest tip de deșeuri în urma activităților (vulcanizări – 469, stații de deservire tehnică – 546, baze auto de transport – 111, importatori și distribuitori de anvelope – 136 etc.), dintre care doar 60 de subiecți dețin autorizația de mediu în domeniul gestionării deșeurilor.

„Acțiunea are loc în cadrul Proiectului „Modernizarea Serviciilor Publice Locale în Republica Moldova” (MSPL), care este implementat de Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ) în parteneriat cu Ministerul Mediului al Republicii Moldova și sprijinit financiar de Ministerul German pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare (BMZ), Uniunea Europeană, Guvernul României, Guvernul Suediei și Agenţia Elveţiană pentru Dezvoltare şi Cooperare (SDC).”

Conținutul acestui articol este responsabilitatea exclusivă a autorului și nu reflectă neapărat opiniile finanțatorului.