Anvelopele cu bucluc

572
0

Sondaj printre reprezentanții APL din mai multe localități

Susține și tu presa! Abonează-te la o sursă de informare independentă. Acum e simplu, intră pe

ABONAMENT

Anvelopele uzate se lasă pe la stațiile de vulcanizare, devin „lebede” sau „palmieri”, încălzesc iarna gospodăriile sau sunt cuprinse de flăcări pe vreun deal în ultima zi din Săptămâna Patimilor. Sunt câteva răspunsuri pe care le-am primit de la reprezentanții Administrațiilor Publice Locale (APL) din mai multe localități. „Gazeta de Chișinău” a luat legătura cu primăriile unor localități din zonele Centru, Sud și Nord ca să aflăm cum sunt gestionate deșeurile specifice, mai exact anvelopele uzate.

 În mare parte, anvelopele sunt lăsate chiar la stațiile de vulcanizare pentru că localitățile nu dispun de puncte de colectare și de depozitare a acestora, nemaivorbind de fabrici de reciclare.

 Fauna și flora din cauciuc uzat

Primarul satului Brânzenii Vechi, raionul Telenești, Veaceslav Tcaciuc, ne-a comunicat că nu s-a gândit până acum la ce fac oamenii cu anvelopele uzate și unde ajung acestea, mai mult decât atât, acesta a fost surprins de întrebarea: Ce fac deținătorii de automobile cu anvelopele uzate?

„Avem stații de vulcanizare la Negureni și la Brânzeni, dar nu m-am gândit niciodată la acest lucru. Se ard în sâmbăta Paștelui, puțini oameni fac focuri cu crengi uscate, mă rog, nu se permite, dar… Unii oameni care au sere iarna fac focul cu anvelope. La gunoiște nu sunt astfel de deșeuri. Se mai fac decorațiuni în curtea grădiniței. Avem băieți în sat cărora le place să facă diferite lebede etc.”, ne-a spus primarul.

Primarul comunei Căzănești, raionul Telenești, Vasile Sîrbu: „Locul unde sunt lăsate anvelopele uzate este stația de vulcanizare din satul vecin, Negureni. Unii localnicii lasă anvelopele uzate chiar la stația de vulcanizare, alții le reciclează, fac decorațiuni pentru curte, lebede, palmieri. Sunt unii care folosesc anvelopele pentru încălzire, fac focul în sobe cu ele”.

Reprezentanții Administrației Publice Locale din Negureni ne-au spus că, din păcate, primăria nu a ajuns la nivelul să gestioneze în mod centralizat colectarea și transportarea anvelopelor uzate, însă localnicii le reciclează în diferite metode.

„Din câte cunosc, oamenii utilizează anvelopele în funcție de gradul de uzură, fie le trec la alte unități de transport, cum ar fi motocultoarele, remorcile, mai rar căruțele. Persoana care gestionează stația de vulcanizare utilizează anvelopele la confecționarea unor obiecte decorative, pentru amenajarea teritoriului, cum ar fi obstacole, garduri improvizate etc.”, ne-a comunicat primarul comunei Negureni, raionul Telenești, Ion Popa.

Am luat legătura cu șeful stației de vulcanizare din Negureni, Valeriu Taburceanu, care ne-a spus că anvelopele defectate rămân la ei. „Confecționăm diferite figurine: lebede, flori, care ulterior sunt duse pe la grădinițe sau școli. Dar sunt și din cei care își iau anvelopele uzate și fac acasă ghivece pentru flori sau figurine, nu le lasă la noi.  În Telenești nu sunt spații amenajate unde să poată fi duse aceste anvelope uzate”, susține Valeriu Taburceanu.

 „Nu știu ce fac cu aceste anvelope”

Primarul din satul Băiuș, raionul Leova, Alexandra Topală, ne-a declarat că oamenii atât din satul Băiuș, cât și cei din satele vecine schimbă anvelopele la autoturisme în orașele Leova sau Iargara, iar cele uzate sunt lăsate la stațiile de vulcanizare din orașele din raion: „Anvelopele sunt depozitate acolo unde sunt schimbate, la Iargara este punct de schimb al anvelopelor, și la Leova. Pe teritoriu noi nu acumulăm anvelope”.

Specialista în relații cu publicul de la primăria orașului Leova, Olesea Prepeliță, ne-a spus că nici orașul Leova nu are un loc amenajat unde oamenii ar putea să-și aducă anvelopele ieșite din uz:

„Nu avem un loc special unde se aruncă aceste anvelope. De obicei, acestea se păstrează pe teritoriul Întreprinderii Municipale Salubritate și, dacă sunt în număr mai mare, sunt transportate, dar unde, nu pot să vă spun. Din informația de care dispunem noi, le lasă pe la punctele de vulcanizare. Nu știu ce fac acolo cu aceste anvelope. A fost o perioadă când la noi în oraș se ocupau de asta, adică  făceau diferite decorațiuni pentru grădinițe, ghivece pentru flori, dar acum, în ultima perioadă, nu se mai practică”.

,,Au fost multe probleme ecologice”

 Primarul din satul Trinca, raionul Edineț, Anatolie Gudumac, este la curent cu acțiunile Ministerului Mediului al Republicii Moldova privind legislația care se elaborează cu referire la deșeurile specifice, așa cum sunt anvelopele: „La noi, la Trinca, înainte se ardea var. Au fost multe probleme ecologice. Și foloseau roțile de cauciuc la arderea varului. Acum, cred că fiecare le aruncă unde poate. Altă folosință nu au. Am mai folosit la terenuri de joacă pentru copii, pentru ghivece cu flori. Deținătorii de automobile se descurcă și ei cum pot. Dacă ar fi un punct de colectare, le-ar duce acolo, dar acest punct de colectare nu există. Cei de la vulcanizări tot le aruncă la gunoiștile neautorizate. În raionul Edineț nu sunt gunoiști autorizate. Toate sunt neautorizate. Dacă vor fi puncte de colectare și asta se va face printr-o dispoziție la nivel de stat, sunt sigur că roțile de cauciuc uzate se vor colecta centralizat”, afirmă Anatolie Gudumac.

Primarul satului Brătușeni, raionul Edineț, Mihail Andruh, ne-a declarat că anvelopele uzate sunt lăsate pe la stațiile de vulcanizare, dar nu cunoaște ce se întâmplă cu ele și unde sunt transportate:

„La noi sunt vulcanizări care se ocupă cu restaurarea anvelopelor și, după ce sunt restaurate, probabil sunt date undeva. Nu știu sigur unde sunt duse aceste anvelope, probabil încolo de unde sunt procurate anvelope noi. Cum ar veni, la schimb, dai cele vechi și iei altele noi. Nu avem locuri special amenajate unde locuitorii pot să lase aceste anvelope uzate”.

„Acțiunea are loc în cadrul Proiectului „Modernizarea Serviciilor Publice Locale în Republica Moldova” (MSPL), care este implementat de Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ) în parteneriat cu Ministerul Mediului al Republicii Moldova și sprijinit financiar de Ministerul German pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare (BMZ), Uniunea Europeană, Guvernul României, Guvernul Suediei și Agenţia Elveţiană pentru Dezvoltare şi Cooperare (SDC).”

Conținutul acestui articol este responsabilitatea exclusivă a autorului și nu reflectă neapărat opiniile finanțatorului.

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Săptămânalul „Gazeta de Chișinău” publică în paginile sale și pe pagina web a publicației articole ce reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chișinău” este unul din puținele ziare rămase pe piața mediatică care face jurnalism liber și corect. Nu-l lăsa să dispară! Contribuie și tu la menținerea unei publicații libere. Acum poți face un abonament oricând și de oriunde te-ai afla. Dacă abonezi un om drag la formatul PRINT, atunci redacția îți oferă gratuit, prin poșta electronică, formatul PDF al gazetei, în fiecare zi de vineri, la prima oră. Susține „Gazeta de Chișinău” printr-un abonament în format PRINT sau PDF.

ABONAMENT