Îmbiați să ia credite – angajații de la CFM, care nu și-au văzut salariile de șase luni, sunt îndemnați să se împrumute la bănci

Cei peste 500 de angajați ai Întreprinderii de Stat „Calea Ferată a Moldovei”, care nu și-au văzut salariile din luna ianuarie și fac cu greu față problemelor și sărăciei, sunt îndemnați de conducerea întreprinderii să ia credite de la băncile comerciale, iar întreprinderea se angajează să achite în locul lor dobânda și costurile de administrare ale acestora.

Noul mecanism de așa-zisă lichidare a restanțelor salariale a fost afișat pe pagina web a instituției. Angajaților li se sugerează să meargă la bănci și să acceseze credite de consum în mărimea restanței salariale, pe care să le achite într-un termen de la trei până la cinci ani. Ulterior, CFM se obligă să achite dobânda și costurile de administrare ale împrumutului. Angajatul ar urma să restituie doar suma de bază. „Când CFM își va îmbunătăți capacitatea de plată, va lichida restanțele salariale și va înceta să mai plătească dobânda, iar angajatul va decide dacă restituie anticipat creditul ori continuă să-l achite treptat din salariu”, mai precizează administrația întreprinderii.

Noul director al CFM, Oleg Tofilat, calculează că dacă un angajat trebuie să primească o restanță salarială de 30 de mii de lei și va lua un credit pentru trei ani, va trebui să restituie lunar băncii 994 de lei. „Banii pe care îi încasează de la bancă îi vor ajunge pentru a plăti pentru 30 de luni înainte. Între timp el va reuși să scoată toți banii din Calea Ferată sau să-și schimbe locul de muncă”, susține directorul întreprinderii.

Vor merge în instanță

Andrei Țâbârnac, muncitor care activează de 40 de ani la Calea Ferată a Moldovei și lider sindical al Căii Ferate Bălți, ne spune că angajații sunt foarte dezamăgiți de noua idee a conducerii. „Noul director a promis să restituie lunar câte două salarii restante, dar acest lucru nu s-a întâmplat. Cine le va garanta angajaților aceste credite? Vor depune ca gaj casele? Oare puține probleme au oamenii aceștia? Am discutat cu Oleg Tofilat, a zis că întreprinderea are reputație proastă și băncile nu-i acordă împrumuturi, de aceea e bine să încerce fiecare muncitor în parte. Nu am văzut însă nici un acord legat de acest mecanism și, în general, îmi pare o aventură periculoasă. Unica soluție e să ne adresăm în judecată ca să ne obținem salariile, altă ieșire din situație nu vedem”, afirmă liderul sindical.

Andrei Țâbârnac a mai adăugat că mulți angajați de la întreprindere și-au dat demisia între timp și au plecat în căutarea altor locuri de muncă. Presupune că astfel întreprinderea este împinsă rapid spre faliment. La nodul de cale ferată Bălți, unde de regulă activau 37 de angajați, același volum de lucru e făcut acum doar de patru oameni. Într-o tură de noapte a fost nevoit să iasă un șef pentru că nu avea cine sta de gardă. „Eu trăiesc în preajma Căii Ferate și aud cum toată noaptea trenurile circulă. CFM activează ca și mai înainte, vin marfare încărcate. Nu ne este clar unde sunt banii, încât după atâtea proteste oamenii să fie ignorați”.

S-au adresat la Președinție

Potrivit liderului sindical, în mare parte la întreprindere continuă să activeze persoanele care au muncit aici o viață și le-ar fi greu acum să-și găsească un alt loc de muncă. „Avem multe familii în care atât soțul, cât și soția lucrează aici. Salariile sunt mici, variază între 3500-4500 de lei și nici pe acela nu-l primesc. Stau cu mâna întinsă la copii, iar unii, la părinții pensionari. Ne-am adresat președintelui Maia Sandu. Ne-au spus că nu e de competența Președinției și scrisoarea a fost redirecționată la Inspecția Muncii, care cunoaște situația noastră, avem o legislație a muncii bună, dar nimeni nu întreprinde nimic pentru respectarea ei. Mi-i și rușine să mai apar în fața oamenilor”, mai spune liderul sindical.

„Ne-au lăsat fără salarii, acum vor să ne lase și fără acoperiș”

Dumitru Fisiuc, muncitor la Calea Ferată și președinte al Comitetului sindical Ocnița, ne spune că joi au avut o ședință cu conducerea întreprinderii la care muncitorii și-au spus opinia în legătură cu inițiativa conducerii de a lua credite de la bănci. „Dacă pe timpul fostului conducător al întreprinderii Adrian Onceanu oamenii au fost lăsați fără salarii și surse de existență, conducerea Tofilat vrea să ne lase fără un acoperiș deasupra capului. În viziunea noastră, este vorba de o nouă schemă legată de o înțelegere cu băncile. Muncitorii au ajuns la aceea că au propus să ne fie înghețate salariile pentru șase luni și să înceapă să ne achite banii din iulie, iar plata dobânzii mai bine să o achite oamenilor sub formă de compensații, iar când întreprinderea va dispune de bani să ne restituie restanțele. Iată în ce mod ne umilim. Nodul de cale ferată pe care îl gestionez avea 80 de angajați. Acum au rămas doar 20. Fără mecanici și muncitori însă CFM nu poate decât să falimenteze”, mai spune Dumitru Fisiuc.

Ala Perestan din or. Ocnița lucrează împreună cu soțul și fiul la CFM și nu și-au văzut salariile de jumătate de an. Au lângă casă un singur ar de pământ. Supraviețuiesc fiind ajutați de părinții pensionari. A încercat să-și găsească un alt loc de muncă, dar Ocnița este un orășel mic și nu a găsit nimic.

A solicitat anterior un credit de la bancă și nu numai ea, dar nicio bancă nu a acceptat să dea credite angajaților de la CFM. De unde reiese că acest lucru ar putea fi posibil doar dacă ar exista înțelegeri între bănci și conducerea întreprinderii.

Slusari: „CFM nu oferă nicio garanție referitoare la credite”

Alexandr Slusari, membru al Comisiei parlamentare de anchetă a situației de la CFM, a declarat pentru GAZETA de Chișinău că propunerea noului director al CFM de a băga oamenii în datorii este aberantă si riscantă.

„Împovărarea oamenilor necăjiți este amorală. Nu există nicio garanție că CFM va fi în stare să achite toate plățile aferente acestor credite. În general, așa cum sunt administrate toate treburile la această întreprindere, este posibil că se va porni procesul de insolvabilitate. Unica ieșire din situație ar fi intervenția rapidă a Guvernului și capitalizarea întreprinderii, care e de o importanță strategică pentru RM, în scopul achitării salariilor, după care ar urma procedura de asanare a CFM”, a spus deputatul.

Comisia parlamentară care a investigat situația de la CFM a constatat că, în ultimii zece ani, întreprinderea a fost prejudiciată de circa un miliard de lei.

Cifra datoriilor întreprinderii, enunțată inclusiv în cadrul ședinței Consiliului Suprem de Securitate, e de 837 de milioane de lei, dintre care 164 de milioane sunt restanțele la salarii.

CFM e o întreprindere strategică ce transportă peste 20% din toate mărfurile care se importă și se exportă de pe teritoriul Republicii Moldova.