Iurie Reniță: „Majoritatea factorilor decizionali beneficiază de cetățenia statului român, dar sunt dușmănoși unei reuniri”

434
0
Iurie Reniță
Iurie Reniță

În contextul Zilei Naționale a României, GAZETA de Chișinău a realizat un chestionar, solicitând mai multor politicieni, istorici, analiști politici din R. Moldova să răspundă la întrebarea:

Susține și tu presa! Abonează-te la o sursă de informare independentă. Acum e simplu, intră pe

ABONAMENT

Războiul din Ucraina, criza economică, sabotajul energetic și comercial, manipularea informațională și amenințarea directă militară constituie realitatea curentă. Situația amintește de anii 1917-1918 din Basarabia, când trupele ruse în degringoladă se dedau tuturor abuzurilor și crimelor. Considerați că astăzi e momentul să ne unim cu țara noastră, România?

Publicăm în continuare răspunsurile date de intervievați.

Istoricul Octavian Țîcu crede că „e o întrebare firească în condițiile actuale, mai ales dacă ne gândim la faptul că Marea Unire de la 1918 s-a făcut în condiții de război, dar atunci situația era mult mai dramatică și mult mai imprevizibilă decât ar fi acum.

Sigur, marele avantaj este că Republica Democratică Moldovenească (RDM) nu avea atunci o experiență de statalitate de 30 de ani. Lucrurile erau extrem de fluide și, judecând între independență, unire cu România sau anexare din partea bolșevicilor, oamenii politici de atunci au pledat în favoarea unirii cu România.

Octavian Țîcu: „R. Moldova se află acum într-un pericol iminent de absorbire din partea Federației Ruse”

Foto: Istoricul Octavian Țîcu
Octavian Țîcu, istoric

Acum, lucrurile sunt un pic altfel, pentru că R. Moldova este un stat cu o experiență de 30 de ani. În rest, când se invocă chestiunile legate de costuri, riscurile unirii, este de-a dreptul ridicol, pentru că, atunci când s-a făcut Unirea în 1918, nimeni nu și-a pus întrebarea asta. R. Moldova se află acum într-un pericol iminent de absorbire din partea Federației Ruse, pentru că R. Moldova, din punct de vedere politic, este o țintă mai ușoară pentru Federația Rusă decât Ucraina. Iar în condițiile în care războiul din Ucraina se pare că intră într-o fază de război de lungă durată lucrurile se vor complica și mai mult la Chișinău, pentru că Moscova are un interes direct de a destabiliza situația din interiorul R. Moldova, de a răsturna guvernarea proeuropeană și de a aduce la putere forțe putiniste care să spună rusului ordinar că la Chișinău s-a instaurat o guvernare filorusă care nu și-a mai dorit o guvernare proeuropeană, care avea numai probleme sociale, economice, energetice, pe care cetățenii RM le-au rezolvat prin debarcarea lor și alegerea unei guvernări filoruse.

De altfel, anul 1918 este un exemplu pentru mai multe aspecte legate de actualitatea noastră. Puțină lume știe că basarabenii s-au unit cu anumite condiții atunci dorind să păstreze autonomia, instituțiile RDM, Sfatul Țării. Iar aceste instituții au fost folosite de ruși, fie de cei imperiali, fie de bolșevici, împotriva statului român. Exact cum actualmente instituțiile R.Moldova sunt folosite de către FR împotriva României, Europei și chiar a SUA.  Deci această experiență de 30 de ani nu a fost decât o conservare a interesului rusesc într-o regiune extrem de importantă a sistemului european de securitate și de aceea lucrurile se agravează și mai mult în condițiile actuale. Evident, tendințele unioniste au crescut în aceste momente dificile în care ne aflăm, pentru că toată lumea vede diferența dintre securitatea care există în România, bunăstarea, standardul înalt de viață, securitatea apărată de NATO care garantează României această integritate, și toți acești factori contrapuși cu situația dificilă în care ne aflăm noi și pericolul acestei rebeliuni putiniste în interiorul și exteriorul RM cresc simpatizanți ai ideii de reunire și, involuntar, duc la această asociere între anul 1918 și anul 2022”.

Iurie Reniță: „Paradoxul constă în faptul că majoritatea factorilor decizionali beneficiază de cetățenia statului român, dar sunt dușmănoși unei reuniri”

Foto: Iurie Reniță
Iurie Reniță, Diplomat și politician

Diplomatul și politicianul Iurie Reniță este de părerea că „doar politicienii iresponsabili, infantili, lași sau conjuncturali nu pot (sau chiar nu doresc) să observe multitudinea de similitudini ale perioadei curente cu cea din anii 1917-1918. Profund regretabil, dar numărul acestora a crescut considerabil, concomitent cu sporirea procentului celor care optează ferm pentru reunirea celor două state românești. Paradoxul situației curente constă în faptul că majoritatea absolută a factorilor decizionali de natură politică, economică sau juridică beneficiază de cetățenia statului român, dar sunt reticenți sau chiar dușmănoși unei reuniri firești ce ar trebui să se producă.

Rusia procedează exact cum știe mai bine, cum a mai făcut-o în 1812, în 1940 și în 1944. Astăzi Republica Moldova întrunește toate condițiile unui model clasic de stat falimentar, în care este prezentă armata rusă de ocupație (încă din 1992 în regiunea transnistreană), în care mass-media de sorginte imperială și șovină domină aproape integral spațiul nostru informațional, în care s-a trecut de la proverbialul război hibrid la unul deschis sub toate aspectele – economic, energetic și militar (doar o oră e suficientă ca trupele rusești de la Tiraspol să ajungă la Chișinău), iar rachete rusești de croazieră cad pe teritoriul nostru. Această situație, similară cu cea din 1917-1918, ne vorbește despre inconsecvența, incapacitatea, dar și repercusiunile (încă prezente) ale mentalității sovietice în rândul celor care reprezintă puterea politică în Republica Moldova. Pericolul invaziei militare rusești nu este unul imaginar, ci chiar unul real, dacă Ucraina eroică nu reușește să reziste.

 

Dacă ar fi să comparăm clasa politică de la 1917-1918 cu cea actuală, există o diferență enormă între acestea. Acea perioadă se distinge prin prezența numeroaselor personalități politice marcante, care au avut capacitatea, dar și verticalitatea politică, să depășească vremurile pe care le trăiau, să conștientizeze dramatismul situației și să adopte deciziile care au culminat cu adoptarea istorică a Actului Unirii de la 1918. Din păcate, suntem martorii unei clase politice amorfe, insipide și incolore la Chișinău, incapabilă să-și asume un deziderat similar, cu atât mai mult cu cât România reprezintă actualmente un stat puternic, sub umbrela de securitate a NATO, cu o perspectivă sigură de prosperitate și stabilitate în regiune și în Europa, cu avantaje economice, sociale și politice, de care beneficiază deja foarte mulți cetățeni ai Republicii Moldova. Viitorul nostru, al românilor basarabeni, poate fi unul sigur și stabil doar în cadrul unei Românii reîntregite”.

Anatol Țăranu: „O soluție din cele mai potrivite pentru a salva populația din R.Moldova de la toate intemperiile”

Foto: Anatol Țăranu
Anatol Țăranu, analist politic

Analistul politic Anatol Țăranu susține că „există similitudini în precondițiile din 1918 și cele de astăzi. Iar atunci, în 1918, clasa politică de la Chișinău care era concentrată în Sfatul Țării a găsit formula cea mai reușită pentru salvarea Basarabiei și pentru restabilirea unității naționale, votând actul Unirii cu România. În condițiile  când R. Moldova demonstrează tot mai mult incapacitatea de a supraviețui ca stat independent, cu o economie la pământ, cu o stare socială a populației ajunsă la nivelul celei mai sărace din Europa, când pericolele militare se înmulțesc și R. Moldova este pe lista de așteptare pentru o invazie rusească, repetarea scenariului din 1918, desigur acomodat la condițiile contemporane, este o soluție din cele mai potrivite pentru a redresa situația și pentru a salva populația din R.Moldova de la toate intemperiile care se înmulțesc”.

 Ion Tăbârță: „Problema este în voința politică a elitelor moldovenești”

Foto: Ion Tăbârță
Ion Tăbârță, analist politic

În opinia lui Ion Tăbârță, analist politic, „tot timpul crizele, pe lângă aspectele complicate, creează și anumite oportunități, care nu se știe dacă vor fi folosite. Marea deosebire dintre atunci (1918) și acum (2022) sunt elitele. Elitele din 1918 și-au dorit unificarea și au realizat unificarea. În acest moment, nu aș fi sigur că elitele politice moldovenești își doresc unificarea în cadrul statului român, pentru că multe din ele ar pierde din privilegii. Aici este marea diferență. Însă, într-adevăr, sunt și similitudini, anume pericolul extern – unul foarte mare. Atunci, în 1918, starea războiului local, pericolul bolșevic, până la urmă a determinat elitele basarabene să voteze unirea cu România ca o modalitate de a ieși din situația complicată. Acum, unirea cu România ar fi o soluție de a rezolva mai multe probleme, cu toate că conexiunea energetică nu va fi rezolvată automat prin actul unirii. Va fi necesară o perioadă de câțiva ani ca să fie realizată conexiunea electroenergetică. Da, ar fi anumite similitudini, dar problema este în voința politică a elitelor moldovenești”.

„În România suntem așteptați din ani 90”

Anatol Șalaru
Anatol Șalaru, Ex-ministrul Apărării al R. Moldova

Ex-ministrul Apărării al R. Moldova, Anatol Șalaru, susține că „momente pentru reunificarea celor două state românești au fost de multe ori și le-am ratat din cauza aceleiași obtuzități a clasei politice de la Chișinău. Unirea nu mai este doar un act, ci un proces profund în care fiecare acțiune de apropiere între România și Republica Moldova este un pas făcut spre acest deziderat. În România suntem așteptați din anii 90, să ne decidem, iar noi, din păcate, prelungim absurd de mult această decizie.

Chiar dacă va fi un proces destul de lung, mai devreme sau mai târziu, Unirea va avea loc. Este în firea naturii ca frații să fie împreună. Nu cred că războiul din Ucraina a maximizat sau a scăzut șansele realizării unirii, ci doar a arătat fața reală a ceea ce este Rusia și faptul că această țară nu ne va fi vreodată prieten, ci vrea să ne devină doar stăpân.

Din fericire, prin eforturile poporului ucrainean Rusia stă azi departe de noi și să sperăm că așa va rămâne”.

Ana Guțu: „Este nevoie de a sensibiliza opinia și instituțiile internaționale despre necesitatea imperioasă a actului Unirii”

Ana Guțu
Ana Guțu, doctor în filologie romanică, profesor universitar, prim-vicepreședinte al Partidului Unității Naționale (PUN)

Ana Guțu, doctor în filologie romanică, profesor universitar, prim-vicepreședinte al Partidului Unității Naționale (PUN), crede că „unirea românilor într-un stat național la 1 decembrie 1918 a fost posibilă nu doar datorită conjuncturii interne extrem de grele – criza economică, dezmățul rușilor, dar și grație spiritului național al populației Bucovinei, Transilvaniei și Basarabiei, grație maturității de gândire a liderilor politici,  sacrificiilor conjugate ale fiecărui român din viitorul Regat Unit. Simbioza acestor realități a dus la Unirea națiunii române într-o singură Țară – România Mare.

Istoria are o dezvoltare ciclică, și, totuși, nu există o repetare la indigo a evenimentelor istorice. Evenimentele istorice, în timp, pot sugera similitudini. Or războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a declanșat multiple crize regionale și internaționale: criza energetică, criza alimentară, criza umanitară, criza geopolitică etc. La 104 ani de la Marea Unire se pare că apare profilul unor conjuncturi regionale, care ne-ar permite o inspirație din generoasa Istorie a Românilor. De ce inspirație – deoarece Basarabia în frontierele sale din 1918 nu mai există. Iar în condițiile războiului actual nici România, nici Republica Moldova nu pot revendica fostele teritorii din Regat – Bucovina de Nord, Ținutul Herța și Basarabia de Sud.

Totuși, există o soluție politică optimă în condițiile acestui război: Unirea Republicii Moldova cu România, deoarece două state, ca subiecte de drept internațional, în conformitate cu Tratatul final de la Helsinki din 1975, articolul I și II, pot să-și decidă soarta pașnic, democratic, să modifice frontierele lor prin unire. Este nevoie de a internaționaliza această soluție, de a sensibiliza opinia și instituțiile internaționale despre necesitatea imperioasă a actului Unirii a două state – România și Republica Moldova (în frontierele sale controlate constituțional, adică până la Nistru, deoarece zona separatistă din stânga Nistrului nu poate și nici nu trebuie încorporată în Republica Moldova din motive geopolitice, ea trebuie declarată neutră, sub control internațional, pentru o perioadă indefinită de timp). Dacă Republica Moldova nu se unește cu România, ea va fi mereu un teritoriu în derivă, unde Vestul va pompa miliarde pentru a menține o pseudo-statalitate, o pace aparentă, cu un viitor incert din cauza depopulării rapide (circa un milion de cetățeni ai Republicii Moldova au și cetățenia europeană a României, fapt care le permite o emigrare facilă în vest de unde nu se mai întorc înapoi în Republica Moldova), cu o alternanță nesfârșită a partidelor pro-ruse și celor pro-vestice la guvernare.

Istoria Românilor trebuie să ne inspire prin curajul fără precedent al înaintașilor noștri, care au realizat Unirea românilor într-un singur stat național la 1 decembrie 1918. A venit timpul deciziilor importante și vitale pentru destinul nostru național”.

„Nu văd condiții pentru un scenariu revoluționar de unire”

 

Ilian Cașu
Ilian Cașu, comentator politic

Ilian Cașu, comentator politic, este de părerea că „În anumite perioade istorice se creează niște circumstanțe în care unele state se unesc, iar altele se destramă. La sfârșitul anilor 80 – începutul anilor 90, am avut cazul Germaniei de Vest, Germaniei de Est care s-au unificat, dar și cazul Cehoslovaciei sau al Iugoslaviei unde, după divorț, au apărut mai multe state. Și în aceste circumstanțe un rol cardinal l-au jucat marile puteri ale lumii, adică factorul puternic geopolitic. Ce poate să se întâmple după agresiunea Rusiei în Ucraina și dacă se va schimba situația geopolitică în această zonă a Europei îmi este greu să spun. Războiul din Ucraina a creat din punct de vedere economic niște oportunități pentru R. Moldova, dar aceste oportunități au fost deja ratate. De exemplu, până la război importam multe produse lactate și carne de pui din Ucraina. Dacă s-au rupt la început lanțurile logistice, urma să creștem producția noastră, dar nu s-a întâmplat căci, vedeți, toate supermarketurile sunt pline cu produse lactate și carne de pui, deși în țara vecină este război.

Deci sunt două procese: procesul revoluționar – exemplul Germaniei de Est și de Vest, care peste noapte s-au unificat la decizia marilor puteri, și procesul evoluționar, ceea ce văd în relațiile dintre R. Moldova și România pe moment: cu foarte multe proiecte de infrastructură, cu colaborare pe diferite domenii, reparația grădinițelor, cu cetățeni pe ambele maluri ale Prutului deschizând acolo și aici afaceri. Este calea evoluționară, unde vedem că se îmbunătățesc anumite procese și sunt rezultate, versus varianta revoluționară. Aici trebuie create anumite condiții geopolitice, o fereastră de oportunitate, dar aceste lucruri le creează marii jucători pe scena internațională, ceea ce, momentan, în pofida războiului din Ucraina, după părerea mea, nu creează condiții pentru un scenariu revoluționar de unire”.

 Anatol Petrencu: „Oamenii de atunci au fost mai deciși decât sunt cei de azi”

Anatol Petrencu
Anatol Petrencu, profesor universitar, doctor în istorie

Răspunzând la întrebarea GAZETEI, profesorul universitar, doctor în istorie, Anatol Petrencu, opinează: „Atunci a fost război și acum este război. Suntem martori ai unui război agresiv al Federației Ruse față de un stat independent, suveran, recunoscut de întreaga comunitate internațională – Ucraina. Și atunci au fost crime comise de armatele bolșevizate ale rușilor, mai ales față de populația băștinașă din Basarabia. Avem mărturii chiar ale ziarelor rusești, care au publicat astfel de fapte reprobabile. Tot atunci au fost și niște tentative ale Ucrainei de a anexa întreaga Basarabie, dar nu s-au materializat.

În ceea ce privește ziua de astăzi, este vorba de asemenea de un război, de niște crime odioase, pe care nu am crezut niciodată că pot să le comită ostașii ruși în anul 2022. Dar iată că se întâmplă. Și sigur că apare întrebarea dacă nu ar fi cazul să ne reîntregim țara.

La prima vedere, lucrurile se repetă. Istoria are capacitatea de a se repeta. Totuși ceea ce se întâmplă astăzi este cu totul altceva decât ceea ce a fost atunci. Atunci s-au destrămat imperii multinaționale. Acum este vorba de state naționale și Ucraina este un stat recunoscut internațional, agresat de FR. Și avem și noi de pătimit – R.Moldova.

Conform datelor unui sondaj de opinie, dorința de a ne reîntregi țara este de circa 32%. Prea puțin. Unirea s-ar putea realiza în condițiile unui referendum, unde mai mult de 51% ar vota pentru reîntregire. Sau să avem 2/3 în Parlamentul R. Moldova, care, la prima ședință a legislativului, să voteze unirea. Dar deocamdată aceste lucruri nu sunt.

Și pentru România lucrurile se complică, pentru că România este membră a blocului politico-militar NATO. Adică România nu este chiar independentă în politica ei externă. Deci, ca să răspundem prompt la întrebare: putem să înfăptuim acum unirea? Nu! Pentru că Occidentul nu susține deocamdată ideea reîntregirii cu forța militară. Occidentul susține totalmente Ucraina în frontierele care există. Aceste regiuni care sunt populate de români – nordul Bucovinei și sudul Basarabiei, regiunea Odesa de azi, intră în componența Ucrainei. Și, deocamdată, acolo nu avem cel puțin manifestări ale românilor de a se întregi. Ispita este mare. Eu sunt unionist. Vreau să trăim într-un singur stat național – România, dar trebuie urmați câțiva pași: să se termine războiul în Ucraina. România să înainteze niște cerințe față de guvernarea de la Kiev în ceea ce privește libertatea de deplasare, de învățământ, religioasă a etnicilor români din localitățile unde se află. Ei nu au fost parașutați acolo de nicăieri. Ei sunt trăitori ai acestor locuri și să aibă dreptul să circule liber în România și înapoi în Ucraina fără ca să fie bănuiți de spionaj.

În ceea ce privește R. Moldova, aici, cu regret, lucrurile deși, la prima vedere, par a fi mai simple, dar uitați-vă că nu avem capacitatea să înaintăm cel puțin o fracțiune unionistă în Parlamentul din R. Moldova. Care să spună clar: suntem în legislativ ca să accelerăm unirea. Cu regret, suntem scindați.

Așa că, răspunzând la întrebare, sigur că zilele de astăzi sunt deosebite de cele din 1918. Oamenii de atunci au fost mai deciși decât sunt cei de azi din R. Moldova. Acei oameni au văzut moartea cu ochii lor, au fost oameni militari, de pe front. Și aveau curajul de a face fapte mari și au făcut aceste fapte. Nu era simplu nici atunci, la 27 martie 1918, când s-a unit Basarabia cu România, dar uitați-vă că au fost oameni curajoși. Ai noștri, nu știu cauza, dar nici nu rostesc cuvântul «unire». Foarte greu unii dintre ei spun «limba română»”.

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Săptămânalul „Gazeta de Chișinău” publică în paginile sale și pe pagina web a publicației articole ce reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chișinău” este unul din puținele ziare rămase pe piața mediatică care face jurnalism liber și corect. Nu-l lăsa să dispară! Contribuie și tu la menținerea unei publicații libere. Acum poți face un abonament oricând și de oriunde te-ai afla. Dacă abonezi un om drag la formatul PRINT, atunci redacția îți oferă gratuit, prin poșta electronică, formatul PDF al gazetei, în fiecare zi de vineri, la prima oră. Susține „Gazeta de Chișinău” printr-un abonament în format PRINT sau PDF.

ABONAMENT