„Războaiele sunt absurde – despre acest lucru vorbim în filmul «Carbon»”

915
0
Mariana Starciuc, dramaturg, autoarea scenariului filmului „Carbon”, înaintat de R. Moldova la premiile Oscar

Interviu cu Mariana Starciuc, autoarea scenariului la filmul „Carbon”

Susține și tu presa! Abonează-te la o sursă de informare independentă. Acum e simplu, intră pe

ABONAMENT

– Dragă Mariana Starciuc, povestește-mi, te rog, de momentul când ai început să lucrezi la scenariul pentru filmul „Carbon”?

Am început documentarea pentru realizarea scenariului în primăvara anului 2018, când am efectuat, împreună cu regizorul, producătorul, inițiatorul proiectului, Ion Borș, deplasări pe malul stâng al Nistrului. Am discutat cu localnicii, martorii oculari, luptători voluntari în războiul de pe Nistru, din 1992, persoane implicate nemijlocit în epicentrul conflictului.

– Cum ai ajuns la subiectul tratat în film?

Am adunat mai multe istorii care s-au întâmplat în acele timpuri. Despre soarta unor oameni care au murit în război mi-a povestit un consătean de-al meu, jurnalistul Ion Chișlea, care în acea perioadă era student la Istorie, la USM, și s-a înrolat voluntar. M-a tulburat istoria unui cadavru carbonizat, găsit de doi bărbați în timpul războiului de pe Nistru și aventurile prin care au trecut aceștia în încercarea de a-i descoperi identitatea și de a-l trata omenește. Sinopsisul scenariului l-am scris în ajun de lansarea ediției a II-a a Festivalului Internațional de Film RAVAC organizat de YOUBESC CREATIVE INSTITUTE. Regizorul Ion Borș a participat cu acest proiect la RAVAC Pitch și a obținut marele premiu. De aici a început marea noastră aventură.

– Cât de important a fost pentru tine să redai realitățile satelor noastre în scenariu?

Am copilărit în satul Pepeni, casa părinților mei e la o margine de sat, lângă uscătoria de tutun. În timp ce înșirau tutunul, femeile povesteau istorii de viață. Cu mâinile lipicioase și negre de tutun împărțeau mâncarea cu toți. Azi îmi dau seama în ce condiții toxice lucrau miile de femei și copii care înșirau tutun veri întregi. Am vrut să apară în film această uscătorie de tutun… Tatăl meu a fost tractorist… și acum avem tractoraș roșu acasă. Unul din eroii principali ai filmului e tractorist. Traseul pe care-l parcurg eroii, cu mortul în remorcă, e inspirat de drumul și clădirile din satul meu – în centrul satului e biserica, primăria, comisariatul de poliție… Mai avem în centrul satului și un impunător Monument al eroului sovietic… voiam tare să apară și acest monument în film. De fapt, monumentul m-a ajutat să rezolv scena de final.

– Și personajele, caracterele acestora cum le-ai creat?

La crearea personajelor m-au inspirat oamenii pe care îi cunosc. Mama mea, Natalia, e o femeie puternică, dură, uneori autoritară… am și în scenariu o Natalia Andreevna, caracterul căreia seamănă cu al mamei. Ion Borș e prototipul primarului din film. În perioada când lucram la scenariu, Ion îmi spunea deseori: „Muncește dacă vrei să trăiești bine!”. La rândul lui, primarul din film, care are caracterul lui Ion, aruncă destul de des replica: „Munciți dacă vreți să trăiți bine!”. Eu sunt fascinată de oameni colorați, vii, sinceri, deosebiți, îi observ, îi studiez… aceștia mă inspiră când creez personaje. Mă preocupă și problemele sociale, birocrația, corupția, goana după avere, bani, funcții ș.a.

– Cum ai ales titlul?

Adevărul e că la început nu m-am gândit deloc la titlu. Am creat un fișier, un document în care scriam scenariul și prima denumire care mi-a venit în minte a fost CARBON. O denumire scurtă, ușor de memorat și pronunțat, care azi mi se pare foarte sugestivă.

– Regizorul a lucrat la film urmând cu exactitate linia de subiect, dialogurile scenariului sau a mai intervenit în timpul filmărilor?

Am lucrat la scenariu împreună cu Ion Borș. Îi citeam fiecare scenă scrisă, discutam fiecare detaliu, moment, personaj. A durat mai bine de un an acest proces. Știu că înainte de a trece la etapa de producție, Ion a intervenit în scenariu, a închis finalul pe care inițial l-am lăsat deschis, deși discutasem și alte variante de final. Când a început să lucreze cu ceilalți membri ai echipei, a completat istoria cu alte elemente. E un lucru firesc să se intervină în scenariu, chiar și în timpul filmărilor, intervin și actorii, și scenograful sau directorul de imagine (director de imagine, Ruben Agadjanean, scenografie, Elena Porumbescu – n.n.).

Eu am lucrat la preproducție. Am lucrat și la castingul pentru realizarea primului trailer al filmului cu care Ion, împreună cu producătorul Sergiu Cumatrenco (cofondatorul casei de producție YOUBESC și membru al Academiei Europene de Film – n.n.) au participat la Festivalul de Film din Cottbus și au câștigat  premiul „Best Pitch”.

– Colaborați și cu actori din România?

Un singur actor român joacă în film, Ion Vântu, care, de fapt, vine de la Cernăuți. Pe Ion Vântu l-am cunoscut acum șapte ani, în perioada când îmi făceam masteratul de Scriere dramatică la Târgu Mureș. De fiecare dată când trebuia să-mi prezint textele scrise în cadrul masteratului, Ion, care e actor la Teatrul Național din Târgu Mureș, participa la lecturile mele scenice. Când m-a întrebat Ion Borș de actori pentru rolurile titulare, am propus candidatura lui Ion Vântu pentru interpretarea personajului Vasea. Regizorul l-a testat și l-a aprobat pentru rol. Al doilea protagonist al filmului e interpretat de actorul basarabean Dumitru Roman. Din distribuție mai fac parte și Igor Caras-Romanov, Adriana Bîtcă, Constantin Haret și Ion Coșeru.

– Ce mesaje doriți să transmiteți prin acest film?

Mesajul este unul general-uman. Războaiele sunt absurde. Războaiele dezumanizează și dezbină oamenii. Războaiele, indiferent de zona geografică în care se întâmplă, distrug planeta, poluează aerul tuturor, otrăvesc apele tuturor, omoară copii, tineri nevinovați, traumatizează generații întregi. Mesajul este unul simplu și actual – noi trebuie să ne iubim, nu să ne omorâm.

– Mulțumesc pentru interviu și mult succes în continuare!

 

Interviu de Irina Nechit

foto: Mariana Starciuc, dramaturg, autoarea scenariului filmului „Carbon”, înaintat de R. Moldova la premiile Oscar

 

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Săptămânalul „Gazeta de Chișinău” publică în paginile sale și pe pagina web a publicației articole ce reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chișinău” este unul din puținele ziare rămase pe piața mediatică care face jurnalism liber și corect. Nu-l lăsa să dispară! Contribuie și tu la menținerea unei publicații libere. Acum poți face un abonament oricând și de oriunde te-ai afla. Dacă abonezi un om drag la formatul PRINT, atunci redacția îți oferă gratuit, prin poșta electronică, formatul PDF al gazetei, în fiecare zi de vineri, la prima oră. Susține „Gazeta de Chișinău” printr-un abonament în format PRINT sau PDF.

ABONAMENT