„S-ar putea ca sub masca de refugiați să se ascundă niște omuleți verzi”. Ce cred moldovenii despre rușii care fug de mobilizare și vin în RM

574
0
Rușii au trecut pe jos granița dintre țara natală și Georgia de frica mobilizăriiFoto: Zurab Tsertsvadze / AP / Profimedia

După ce la 21 septembrie a fost anunțată mobilizare parțială în Federația Rusă, aproximativ 700.000 de persoane au părăsit ţara şi nu se ştie câţi plănuiesc să se întoarcă, scrie Forbes Rusia. Pe de altă parte, directorul Serviciului de Informații și Securitate, Alexandru Musteață, a spus, în cadrul unei emisiuni televizate, că ne-am putea aștepta la o creștere a numărului de cetățeni ruși care vin în Republica Moldova.

Susține și tu presa! Abonează-te la o sursă de informare independentă. Acum e simplu, intră pe

ABONAMENT

Gazeta de Chișinău” a întrebat mai multe personalități din domeniul politic și al apărării ce atitudine au față de venirea la noi a cetățenilor ruși care fug de mobilizarea parțială anunțată de Vladimir Putin.

Dinu Plîngău, președinte interimar al Platformei Demnitate și Adevăr: „Autoritățile trebuie să țină cont de riscurile de securitate”

Această întrebare necesită o abordare complexă și inteligentă, ținând cont de trei aspecte: securitatea națională, oameni care au și cetățenia Republicii Moldova, libera circulație și tratatele la care Republica Moldova este parte. De regulă, despre aceste probleme nu se discută public, ci se acționează în baza unor strategii din domeniului migrației și azilului. Prima prioritate este asigurarea cetățenilor Republicii Moldova cu dreptul de a se întoarce acasă pentru a nu fi înrolați într-un război străin și neprovocat. În al doilea rând, autoritățile de resort trebuie să țină cont de riscurile de securitate pentru a nu admite intrarea pe teritoriul Republicii Moldova a unor agenți, provocatori sau mercenari. Respectiv, rigorile de securitate trebuie respectate la cea mai înaltă capacitate. În al treilea rând, noi suntem parte a unui sistem internațional și trebuie să ținem cont de particularitățile admiterii pe teritoriul nostru a cetățenilor altor state. Spre exemplu, de la începutul războiului în Armenia au emigrat în jur de 50.000 de cetățeni ai Federației Ruse din domeniul IT, în statele baltice a emigrat o parte a opoziției și presa de opoziție din Federația Rusă. Am dat doar două exemple pentru ca cititorii să înțeleagă că fiecare abordare într-o întrebare complexă are particularități și acțiunile sunt, de regulă, de la caz la caz. Nu în ultimul rând, în mod pragmatic, statele occidentale înțeleg foarte bine că cetățenii Federației Ruse, care decid să emigreze pentru a nu fi înrolați în armata agresoare, în cazul imposibilității de a realiza această decizie, sunt potențiali ostași în Ucraina.”

Radu Marian, deputat PAS: „Rușii care sunt împotriva războiului sunt bineveniți”

Eu cred că rușii care sunt împotriva războiului, cei care lucrează în domenii în care noi avem nevoie de forță de muncă, de exemplu: educație, medicină, IT, cercetare – ar trebui să fie bineveniți. Cei care respectă valorile noastre, democrația, libertatea, statul de drept și care respectă cultura și limba locală, trebuie să fie bineveniți.”

Laurențiu Pleșca, analist politic: „Rușii care pleacă din Federația Rusă nu sunt contra războiului, dar sunt contra înrolării în armată”

E un aspect bine cunoscut că cetățenii ruși care au fost vehemenți împotriva războiului criminal împotriva Ucrainei, inclusiv intelectualitatea rusă, au plecat odată ce a izbucnit războiul, după 24 februarie și în următoarele luni. Rușii care pleacă din Federația Rusă din cauza mobilizării nu sunt nicidecum refugiați, nu sunt acei ruși contra războiului, dar sunt contra înrolării în armată. Când nu îi afecta direct, nu îi deranja războiul din Ucraina, ba chiar îl susțineau cu litera Z în piept, își trăiau viața bine-mersi și aprobau din cap la butaforiile prezentate la principalele canale de propagandă de stat rusești, iar acum, că acest război a ajuns să le afecteze viața, au dat bir cu fugiții nu numai în Republica Moldova, ci mai ales în alte țări ex-sovietice, cum ar fi Kazahstan, Armenia sau chiar Georgia, țară pe care au invadat-o în 2008. Au invadat o țară, apoi își caută drepturi, să nu cumva să fie discriminați. Dacă societatea moldovenească este una tolerantă cu privire la toate minoritățile și suntem o populație care nu își impune deloc propria limbă, atunci, pe de altă parte, observăm că Georgia este mult mai atentă față de noul val de imigranți ruși (aceștia nu sunt refugiați) și este mult mai dură față de ce drepturi au sau nu acești noi turiști de război și nici nu permite ca limba rusă, de exemplu, să fie impusă. Republica Moldova este o țară care condamnă războiului și respectiv este deschisă nu către cei care își salvează propria piele, dar către cei care sunt vulnerabili, în speță refugiații ucraineni. Pe refugiații bărbați care au plecat din Ucraina în primele zile toată societatea îi blama că au fugit pentru a nu își pierde viața din cauza războiului, dar pe rușii care fug de război nu îi blamează nimeni?”

Oazu Nantoi, deputat PAS: „Trebuie să fie aplicat un filtru riguros”

Nu există o frontieră comună între Federația Rusă și Republica Moldova, din acest motiv, eu nu văd o motivație pentru cetățenii ruși care fug de mobilizare să vină aici, cu excepția cazurilor când aceștia au relații de rudenie cu cetățenii noștri. Astfel, consider că trebuie să fie aplicat un filtru riguros. Din aceste sute de mii de ruși care încearcă să fugă de mobilizare, nu neapărat toți sunt împotriva regimului lui Putin – ei pur și simplu nu vor să lupte. Respectiv, Republica Moldova nu are nevoie de așa persoane pe teritoriul țării.”

Nicolae Negru, analist politic: „Ei nu pot fi tratați ca refugiați, ci ca imigranți”

Ei nu pot fi tratați ca refugiați, ci ca imigranți, dacă vor să se stabilească în RM. Instituțiile statului trebuie să verifice dacă nu cumva ei sunt trimiși de serviciile secrete ruse pentru a organiza diversiuni. S-ar putea ca sub masca de refugiați să se ascundă niște omuleți verzi.”

Ion Leahu, ex-membru în Comisia Unificată de Control (CUC): „Ideal ar fi să fie toți expediați de unde au venit”

E o întrebare care a provocat discuții aprinse în diferite state, între state și organizații internaționale. Vorbind la general, problema apare anume la capitolul apartenența etnică a celor care vin în Republica Moldova. Societatea moldovenească, cu mici excepții, a primit necondiționat refugiații din Ucraina, cu toate că și între ei sunt persoane care ar putea fi de folos în Ucraina. Însă e cu totul altă atitudine față de reprezentanții Federației Ruse. Da, ei emigrează, intenționând să se eschiveze de anumite pericole. Însă ei au luat decizia doar după anunțarea mobilizării parțiale, lucru care a deschis pentru mulți perspectiva de a fi trimiși pe front. De ce nu au rămas în FR, pentru a fortifica protestele antimilitare, care, destul de palid, dar totuși au loc? De aici și atitudinea mea personală către cetățenii ruși care caută adăpost în Moldova. Ideal ar fi să fie toți expediați de unde au venit. Dar o asemenea decizie ar însemna încălcarea mai multor norme ale dreptului, internațional și național. De aceea, efectuăm un lucru mult mai puțin eficient, însă acceptabil – înăsprim la maximum controlul la intrare. Oricare incorectitudine în actele prezentate de solicitantul șederii în țară (celor care tranzitează RM, drum bun!) ar trebui tratată ca motiv pentru retur. Fără discuții. Altminteri, o să ne pomenim cu sute sau mii de provocatori, care vor destabiliza situația și vor consolida forțele promoscovite. Da, e posibil că vor avea de suferit oameni fără intenții negative, dar trebuie să înțeleagă că nu noi am declanșat acest război.”

Gazeta de Chișinău” a solicitat și poziția reprezentanților Partidului Socialiștilor din Republica Moldova și a celor din Partidul „Șor”, însă aceștia nu au fost dispuși să ofere un comentariu.

Amintim că Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a anunțat pe 21 septembrie, într-un discurs înregistrat, că a ordonat o mobilizare militară parțială pentru războiul din Ucraina. Ulterior, pe 5 octombrie, Putin a semnat un decret prin care se fac „corecturi” la ordinul de mobilizare parţială. Noul decret amână încorporarea pentru mai multe categorii de studenţi, inclusiv cei de la universităţile private acreditate, precum şi pentru anumiţi absolvenţi înscrişi la studii post-universitare, scrie Agerpres.

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Săptămânalul „Gazeta de Chișinău” publică în paginile sale și pe pagina web a publicației articole ce reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chișinău” este unul din puținele ziare rămase pe piața mediatică care face jurnalism liber și corect. Nu-l lăsa să dispară! Contribuie și tu la menținerea unei publicații libere. Acum poți face un abonament oricând și de oriunde te-ai afla. Dacă abonezi un om drag la formatul PRINT, atunci redacția îți oferă gratuit, prin poșta electronică, formatul PDF al gazetei, în fiecare zi de vineri, la prima oră. Susține „Gazeta de Chișinău” printr-un abonament în format PRINT sau PDF.

ABONAMENT