„Nu avem timp de respiro, iar stresul acumulat ne periclitează sănătatea”

Anual, la noi, 5.000 de persoane sunt diagnosticate cu probleme severe de sănătate mintală

Sănătatea mintală este importantă în fiecare etapă a vieții: copilărie, adolescență și maturitate. Cu toate acestea, diferențele culturale, evaluările subiective și unele teorii profesionale concurente pot prezenta puncte de vedere diferite în modul de definire și abordare a conceptului de „sănătate mintală”. 

 În formularea Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), sănătatea mintală este „starea de bine subiectivă, sentimentul de autoeficacitate, autonomie, competență, dependența între generații, autoactualizarea potențialului intelectual și emoțional, printre altele”. OMS spune în continuare că starea de bine a ființelor umane este cuprinsă în manifestarea abilităților lor, în capacitatea de a face față stresului în condiții normale de viață, de muncă productivă și contribuția la comunitatea lor.

Datele oficiale arată că, anual, la noi aproximativ 5.000 de persoane sunt diagnosticate cu probleme severe de sănătate mintală, statisticile demonstrând o creștere constantă a adresărilor la cele 40 de Centre Comunitare de Sănătate Mintală (CCSM) din țară, informează un comunicat difuzat de Profile Agency.

Reporterul „Gazetei de Chișinău” a vorbit cu reprezentanți din două centre de sănătate mintală din Republica Moldova și a aflat cum ajung pacienții la centre și câte persoane s-au adresat în ultimele luni cu astfel de afecțiuni.

 „În lunile iulie – septembrie, 719 persoane au apelat la noi”

„În ultimele trei luni, 719 persoane s-au adresat la centrul nostru. Cel mai des pacienții se plâng de stări anxioase, stări depresive, stări de panică. Pandemia și războiul sunt cauzele principale. Noi nu avem voie să divulgăm mare lucru, dar persoane cu tentativă de suicid nu am avut. Pacienții ajung la noi prin medicul de familie. Colaborăm cu medicii de familie, în caz că pacienții au nevoie, medicii de familie îi îndrumă să apeleze la noi sau pacienții vin singuri pentru că ei știu deja adresa. Noi am editat diverse pliante și oamenii cunosc despre centrul nostru”, ne-a declarat Ana Preoteasa, șef-coordonator CCSM, Anenii Noi.

 „Anxietatea și depresia sunt două afecțiuni principale în corelare cu tot ce se întâmplă acum în lume”

Victor Pitei, medic psihiatru din cadrul CCSM, mun. Cahul, susține că, anual, aproximativ 2000 de persoane se adresează la centrul lor. „Statistica noastră nu diferă mult de statistica pe republică. Sunt trei modalități prin care pacienții ni se adresează – pot veni de sine stătător, se pot adresa prin intermediul medicilor de familie sau la serviciul 112. Anxietatea și depresia sunt două afecțiuni principale în corelare cu tot ce se întâmplă acum în lume: covid, situație economică, politică ș.a.m.d. Noi am avut persoane cu tentativă de suicid, ele sunt spitalizate și îngrijite. Mai multe detalii nu vă pot oferi pentru că totul este confidențial”.

În acest context, am vorbit cu psihologul Anna Comendant, care s-a referit la cauzele bolilor mintale și, în particular, la faptul dacă pandemia este cauza principală a creșterii numărului de pacienți cu probleme severe de sănătate mintală.

„Pandemia ne-a făcut conștienți de faptul că e necesară o pauză de la toate accelerările sociale”

„În timpuri nu atât de îndepărtate, oamenii aveau mai mult contact cu natura, ieșeau mai mult la plimbare, lucrau la pământ, aveau timp pentru sine. Se mai întâlneau la o masă, trăiau într-o colectivitate mult mai amicală și mai atentă unul față de altul și față de sine. Și, cel mai important, își permiteau să ia o pauză, nu era totul în goană și nu erau goniți.

Nu pandemia a făcut ca aceste cifre să crească. Pandemia ne-a făcut conștienți de faptul că ne putem lua o pauză de la toate accelerările sociale la care suntem expuși în ultimii ani. Noi suntem în secolul când totul evoluează atât de rapid încât omul nu reușește să se adapteze și să formeze deprinderi pentru ceva că vin alte provocări.

Stresul continuu în care ne aflăm este cauzat de boomul informațional, stresul evoluției, care este foarte rapid și care ne dictează să alergăm necontenit ca un șoricel într-o roată a vieții. Nu avem pauză, timp de respiro, facem permanent ceva, iar stresul acumulat ne periclitează sănătatea mintală.

Pandemia a făcut ca aceste cifre să crească. În pandemie, brusc, am rămas cu noi înșine, încercând să conștientizăm ce ni se întâmplă, să simțim trăirile pe care noi, aflați în goană, le ignoram sau le puneam pe un raft să aștepte”, explică psihologul.

Pentru că suntem mai informați?

Totodată, psihologul Anna Comendant spune că numărul mare de îmbolnăviri din ultimii ani este datorat și faptului că oamenii sunt mai informați.

„Problema sănătății mintale a fost mereu. În ultimii ani, odată cu modernizarea, oamenii ajung să sufere de boli mintale, dar nu sunt conștienți de stările lor și nu se adresează la specialiștii de profil sau nu sunt atât de deschiși ca să meargă la specialiști. Eu aș spune că incidența mare din ultimii ani e datorată și informării persoanelor – că pot beneficia de un tratament, că ceea ce au ei se tratează. Conștientizarea problemei ne face să ne adresăm după ajutor, ceea ce este un mare avantaj și chiar este benefic că se întâmplă aceste lucruri și că există aceste sesizări”.

Mai mult, specialista spune că, datorită pandemiei Covid, oamenii au înțeles că sănătatea, mai ales cea mintală, are prioritate.

 Sănătatea mintală înseamnă să fii conștient

„Cred că în perioada pandemică oamenii și-au dat seama de prioritizarea sănătății personale. Și-a dat seama că, pe lângă factorul medical, un rol important îl joacă percepția personală, starea interioară, emoțiile și gândurile.

Sănătatea mintală înseamnă să fii conștient de stările tale emoționale, să știi să-ți acorzi timp pentru a plânge, timp pentru a râde, timp pentru a te elibera de stres. Să știi să ai grijă de cum să-ți menajezi stările emoționale. Nu înseamnă să-ți controlezi emoțiile, ci să știi să-ți manifești emoțiile așa încât să fie bine pentru tine, fără a-i răni pe cei din jur.

Sănătatea mintală înseamnă să mergi la specialiști și să nu o faci doar atunci când există o problemă, ci să faci asta pentru dezvoltarea ta, pentru dragostea de sine. Pentru că a merge la psiholog înseamnă a-ți oferi ție un mediu sigur, prietenos, în care să vorbești fără a primi sfaturi, moralizări, fără a primi indicații despre cum să-ți trăiești viața”.

Un nou proiect de lege propune îmbunătățirea cadrului legal din acest domeniu

Cu scopul de a îmbunătăți cadrul legislativ și procedurile din domeniu, un nou proiect de lege privind sănătatea și bunăstarea mintală a fost propus spre consultări publice.

„Legea actuală privind sănătatea mintală este un act normativ depășit, fiind foarte multe lucruri contradictorii demnității umane și drepturilor omului. În primul rând, are o arie restrânsă de aplicabilitate, reglementează doar asistența psihiatrică”, a declarat Liliana Grosu, membră a Comisiei parlamentare protecție socială, sănătate și familie.

Noul proiect de lege descrie atât atribuțiile Guvernului și Ministerului Sănătății, cât și rolurile și responsabilitățile Ministerului Muncii și Protecției Sociale, Ministerului Educației și Cercetării, Ministerului Afacerilor Interne și Ministerului Justiției. De asemenea, documentul explică atribuțiile administrațiilor publice locale și pune accent sporit pe subiectul promovării sănătății mintale în comunitate.

Potrivit noului proiect, tratamentul ar urma să fie acordat în mediul cel mai puțin restrictiv, prin proceduri care să respecte integritatea fizică și psihică a persoanei și să răspundă nevoilor sale de sănătate. Documentul mai prevede că internarea nevoluntară și aplicarea tratamentului medicamentos poate avea loc doar dacă există un pericol social iminent sau riscul unui prejudiciu grav pentru sănătatea persoanei vizate.

„Proiectul prevede că serviciile specializate de sănătate mintală trebuie să fie acordate doar în baza consimțământului liber exprimat și al unui plan individualizat de asistență, centrat pe nevoile persoanei”, a declarat Liliana Grosu, membră a Comisiei parlamentare protecție socială, sănătate și familie.

Deocamdată, proiectul nu a intrat în procedură legislativă, fiind supus consultărilor cu specialiștii din domeniu, astfel încât să răspundă necesităților populației.

„Proiectul legislativ prevede o ameliorare în ceea ce privește serviciile specializate de sănătate mintală și acele intervenții care trebuie să atragă atenție asupra respectării drepturilor și libertăților persoanelor cu probleme de sănătate mintală”, a declarat Jana Chihai, consultant superior în sănătate mintală comunitară, proiectul moldo-elvețian Mensana.

Totodată, în contextul Zilei mondiale a sănătății mintale, marcată pe 10 octombrie, în perioada 4 – 11 octombrie, Parlamentul găzduiește o expoziție de fotografii. Lucrările expuse surprind momente din activitatea Centrelor Comunitare de Sănătate Mintală din republică.