Mobilizarea parțială în Federația Rusă: Cauze și amenințări

Preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat miercuri, 21 septembrie, o mobilizare militară parţială în Rusia pentru îndeplinirea obiectivelor „operaţiunii militare speciale” în Ucraina, în cursul unui discurs televizat către naţiune, potrivit TASS, Reuters şi AFP, citate de Agerpres.

În discursul său televizat, anunţat iniţial pentru marţi seara, dar care fusese amânat din motive neprecizate, preşedintele rus a afirmat că obiectivul său este „eliberarea” Donbasului, zonă minieră din estul Ucrainei compusă din regiunile Doneţk şi Lugansk, şi că majoritatea populaţiei din această zonă nu doreşte să revină la ceea ce el a numit „jugul” Ucrainei.

Pe un ton marţial, Vladimir Putin a spus că sprijină referendumurile de anexare care vor fi organizate în teritoriile ucrainene ocupate de Rusia, spunând că este de „datoria lui morală” să-i protejeze pe locuitorii de aici de „neonaziştii” aflaţi la putere la Kiev.

Totodată, Vladimir Putin a avertizat că Rusia este pregătită să utilizeze „toate mijloacele sale de apărare”, inclusiv nucleare, pentru a răspunde agresiunii Occidentului.

Reporterul „Gazetei de Chișinău” a solicitat opinia unor experți militari referitor la impactul mobilizării parțiale, repercusiunile posibile ale acesteia asupra Ucrainei, dar și pericolele pentru Republica Moldova și statele occidentale.

Războiul din Ucraina trece la o fază mult mai violentă

Expertul militar Vitalie Marinuță, fost ministru al apărării al Republicii Moldova, crede că această metodă de mobilizare a cetățenilor Federației Ruse ne demonstrează că războiul în Ucraina trece în cu totul altă fază, care ar putea fi mult mai violentă.

„Prin această mobilizare armată, Federația Rusă practic acceptă înfrângerea parțială în această perioadă. Ea transmite un semnal că resursele sale sunt aproape epuizate și că are nevoie de noi resurse pentru a menține capacitatea de luptă. Federația Rusă are o capacitate de mobilizare de 2 milioane de oameni. După cum a menționat și ministrul rus al apărării, Șoigu, ei pun acum accent pe 300 000 de militari – un număr destul de mare, mult mai mare decât poate să mobilizeze pe moment Ucraina. Totuși, acești militari sunt neinstruiți, cu capacități sub nivel. Din acest motiv, cred că nu vor face o diferență de forță în războiul din Ucraina”, a afirmat fostul ministru al apărării pentru „Gazeta de Chișinău”.

Potrivit spuselor sale, pentru Republica Moldova, această mobilizare parțială este o problemă destul de mare, în special pentru cetățenii din raioanele de est care au cetățenie rusească.

„Ei ar putea fi mobilizați în caz de necesitate în armata Federației Ruse. În rest, consider că pentru Republica Moldova și pentru întreaga comunitatea a statelor este un pericol destul de mare faptul că Kremlinul a început să șantajeze aprig cu folosirea armelor nucleare și în acest context noi, la fel ca și celelalte state, trebuie să urmărim foarte îndeaproape schimbările ce au loc în acest război și să contribuim cu ce putem la susținerea Ucrainei”, a subliniat Vitalie Marinuță.

Solicitat de „Gazeta de Chișinău”, analistul politic Dionisie Cenușă a menționat că mobilizarea parțială anunțată de președintele rus vine într-un context în care agresiunea rusească eșuează să avanseze, iar contraofensivă ucraineană s-a soldat cu recuperarea controlului asupra teritoriilor ocupate din regiunea Harkov.

„Înțelegând că orice semn de victorie a Ucrainei poate duce la colapsul regimului său sau la deteriorarea puternică a pozițiilor geopolitice rusești, Putin se pregătește de o nouă ofensivă militară. De această dată, președintele rus vrea să impună înrolarea în armată a rezerviștilor apți de luptă din toate cele 85 de subiecte federale. În ajunul iernii, Rusia ar putea mobiliza până la 300 de mii de persoane, acest lucru ar putea schimba balanța de forță, deși ucrainenii au reușit să instruiască populația implicată în războiul de apărare pe durata celor șapte luni de război, inclusiv cu ajutorul masiv din Vest”, a relatat Dionisie Cenușa.

Potrivit expertului, apelul la mobilizarea parțială evident se referă și la cetățenii ruși din regiunea transnistreană, unde, potrivit unor estimări, ar fi circa 200 de mii de cetățeni ruși. Cu toate acestea, mulți dintre aceștia sunt în vârstă.

„Autoritățile de la Chișinău trebuie să se asigure că cetățenii de pe tot teritoriul Moldovei, care include regiunea transnistreană, nu sunt implicați în războiul Rusiei împotriva Ucrainei. În acest sens, poate fi criminalizată prin lege, în mod explicit, participarea cetățenilor moldoveni în ostilități militare din străinătate. O alternativă este și înăsprirea controalelor legate de plecările moldovenilor în Federația Rusă, în special dacă aceștia posedă dubla cetățenie, inclusiv cea rusă”, a adăugat analistul.

E prima dată când Kremlinul amenință direct cu arme nucleare

Contactat de „Gazeta de Chișinău”, Ion Leahu, ex-membru în Comisia Unificată de Control (CUC), a menționat că decizia lui Vladimir Puțin privind mobilizarea parțială a 300 000 de persoane demonstrează încă o dată că planurile referitor la Ucraina, la un război fulger în care Ucraina ar fi îngenuncheată, nu s-au realizat.

„Lui Putin nu-i place să piardă. El nu iartă niciodată pe cei care măcar prin ceva l-au întrecut, nemaivorbind de faptul că cineva ar putea să-l umilească. Ucraina va resimți acest lucru. Dacă nici până acum n-au fost cruțate bogățiile acestui stat, de acum înainte, pe unde va trece armata rusească se va face totul praf. El într-adevăr vrea să realizeze partea a doua a planului, despre care vorbea Șoigu, și nu-l va mai opri nimic. E pentru prima dată când Kremlinul amenință direct lumea cu utilizarea armelor nucleare. Un alt aspect important este că Ucraina nu are capacitatea să adune tot atât de repede 300 000 de persoane. Ea nu dispune fizic de așa capacități. Astfel, apare posibilitatea ca Rusia, anume în domeniul forței vii, să aibă prioritate. Pentru prima dată apare posibilitatea ca Rusia să aibă victorie în război”, a subliniat expertul.

Putin vrea să utilizeze factorul teritorial în Transnistria

Cât privește Republica Moldova, Leahu opinează că mobilizarea propriu-zisă ne afectează puțin, „din simplul motiv că ea are loc în permanență în raioanele din stânga Nistrului”.

„Mai periculos este faptul că Puțin vrea să utilizeze factorul teritorial. A fost dată indicația ca într-o serie de localități din estul Ucrainei să se facă în mod urgent referendum de aderare la Federația Rusă. Din moment ce aceste teritorii vor deveni părți componente ale Federației Ruse, ei vor avea dreptul, conform legislației, să considere orice atac din partea Ucrainei asupra acestor teritorii drept atac asupra Federației Ruse. Astfel, Rusia va avea pretext de a utiliza orice mijloace pentru a neutraliza aceste atacuri. Exact aceeași strategie poate fi folosită și în contextul Transnistriei, ținând cont de faptul că această regiune a făcut demult un referendum de aderare la Federația Rusă. Mai mult decât atât, Putin cu siguranță va dori să utilizeze rezervele umane și militare din Transnistria. Putin ar putea înscena împotriva Transnistriei anumite acțiuni (ca fiind din direcția Ucrainei) și atunci ar putea deschide încă un front”, a menționat Ion Leahu.

„Decretarea mobilizării va avea efecte dramatice după referendumuri în teritoriile ocupate de Rusia în Ucraina”, a spus la RFI Valentin Naumescu, profesor de relații internaționale la Facultatea de Studii Europene a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

Valentin Naumescu nu crede că Putin va recurge la arma nucleară. „Este în continuare strategia șantajului la care Putin recurge, a creșterii presiunii asupra opiniei publice. Este dorința lui Putin de a arăta că Rusia nu se va opri din acest război până nu va obține teritoriile Donețk, Lugansk, Herson și Zaporojie.

Trebuie înțeles că mobilizarea va fi totală în regiunile ocupate de armata rusă și aici trebuie să ne gândim la situația extrem de periculoasă în care se vor afla practic bărbații ucraineni aflați în aceste regiuni. Ei vor trebui să lupte pentru armata rusă conform noii legi – bineînțeles după referendumuri, nu avem nicio surpriză că referendumurile vor fi aprobate –, iar dacă nu o vor face vor fi considerați dezertori și vor risca să fie executați. Situația devine extrem de periculoasă și de gravă în teritoriile ocupate. Prevăd o intensificare a luptelor în teritoriile ocupate și, din păcate, o înmulțire a crimelor, a execuțiilor pe baza noii legislații, care se va extinde automat în aceste teritorii ocupate după referendumurile din 23-27 septembrie”, mai spune profesorul clujean în interviul acordat RFI, citat de „Gazeta de Chișinău”.