Transnistria are voie, Moldova – ba

Reprezentanții Tiraspolului vorbesc tot mai des despre război și conflict, invocând că Chișinăul nu ar avea dreptul să-și sporească forța militară

Tiraspolul lansează sistematic amenințări la adresa Chișinăului în contextul sprijinului anunțat de către liderii statelor occidentale cu privire la acordarea unei asistențe financiare pentru înarmarea și dotarea Armatei Naționale pentru a descuraja o agresiune din partea Rusiei.

„Nu este exclus că în timpul apropiat acolo va fi furnizat armament. Aceasta este periculos pentru că situația ar putea să se destabilizeze și ar putea să izbucnească un conflict imprevizibil”, a declarat recent pretinsul ministru al afacerilor externe de la Tiraspol, Vitali Ignatiev.

După spusele fostului membru al Comisiei Unificate de Control, colonelul SIS, Ion Leahu, aceste declarații nu reprezintă altceva decât o acțiune coordonată cu Moscova.

„Kremlinul colectează de mult pretenții față de Chișinău pentru a argumenta un eventual atac asupra Republicii Moldova. Chiar dacă Chișinăul nu ar putea să primească armament care ar putea să prezinte pericol pentru Transnistria, reprezentanții Tiraspolului declară că înarmarea armatei Republicii Moldova este calea care ar putea provoca un război”, a explicat el, semnalând că cei din stânga Nistrului nu spun niciodată cine va provoca războiul.

Cine va declanșa războiul?

În același timp, liderii occidentali continuă să promită sprijin militar pentru Republica Moldova.

Însuși președintele Franței, Emmanuel Macron, adeptul unor relații prudente cu Rusia, a declarat pe 15 iunie, la Chișinău, că Republica Moldova va beneficia de 40 de milioane de euro din Fondul European de Apărare, pentru consolidarea capabilităților Armatei Naționale.

Șeful statului francez a menționat că trebuie depuse eforturi comune pentru a descuraja Rusia să continue agresiunea asupra unor state independente.

„Astfel, cele 40 de milioane de euro de care veți benefica din Fondul European de Apărare sunt un aport deosebit de important, care va duce la dublarea bugetului militar al Republicii Moldova. Trebuie să ajutăm țările care suferă de efectele directe ale acestui război și Republica Moldova este în prima linie. Trebuie să limităm cât mai mult consecințele agresiunii rusești”, a spus Macron.

Igor Dodon, la unison cu Tiraspolul

Amenințările lansate de Tiraspol reprezintă „vocea Moscovei” și pentru comentatorul politic Ion Tăbârță.

„Nu doar Tiraspolul spune acest lucru în Republica Moldova. Același lucru îl susține Igor Dodon. Moscova nu vrea ca Republica Moldova să își crească forța militară. Statutul nostru de neutralitate, unul total eronat, a devenit un argument pentru unele forțe politice pentru teza că Moldova nu are nevoie de armament”, a spus el.

Liderul socialiștilor Igor Dodon, aflat în arest la domiciliu, pentru acuzații de trădare de patrie, a declarat că „ajutorul” militar acordat de statele NATO „s-ar putea dovedi a fi acel deserviciu notoriu care nu va face decât să înrăutățească lucrurile” pentru Moldova.

„Să aducă durere țării noastre și să transforme soldații și oamenii noștri în carne de tun în scenariile cinice ale marilor jucători mondiali. Nu avem nevoie de asta. Avem nevoie de pace, dar nu de planurile militare NATO”, a scris Dodon pe Telegram.

„Tiraspolul are dreptul la armată, Moldova – nu”

Comentatorul Ion Tăbârță consideră că Chișinăul trebuie să continue aceste politici de sporire a capacității sale militare și, în același timp, să spunem ferm că acest lucru nu contravine statutului nostru de neutralitate.

„În actualul context regional din Ucraina, noi nu putem fi siguri că ne vom putea apăra împotriva Tiraspolului. Cel mai interesant este faptul că Tiraspolul spune că ei pot să se înarmeze, ei au dreptul să se înarmeze, dar noi – nu”, a afirmat el.

Pe 8 iunie, vicepreședintele executiv al Comisiei Europene și comisarul pentru Comerț, Valdis Dombrovskis, a precizat că asistența militară pe care UE urmează să o acorde Republicii Moldova e pentru „cel mai afectat vecin al Ucrainei”.

„Sprijinul nostru pentru Ucraina este fără precedent, mobilizând toate instrumentele: politice, militare, economice și umanitare și va fi continuat. De asemenea, ne-am intensificat considerabil sprijinul pentru Moldova, cel mai afectat vecin al Ucrainei”, a declarat oficialul european în cadrul ședinței Parlamentului European din 7 iunie curent.

După spusele sale, este vorba de „creșterea măsurilor de asistență militară neletală de care beneficiază Georgia și Moldova”. Asistența va consta în sprijinul capacității de logistică, apărare cibernetică, medicină militară, inginerie și mobilitate.

Ce anume va oferi UE Republicii Moldova

Pe 20 mai, Nicu Popescu s-a întâlnit cu omoloaga sa britanică, Liz Truss, în marja ședinței ministeriale a Consiliului Europei de la Torino, după ce anterior cei doi oficiali vorbiseră la întâlnirea G7 din Germania.

În aceeași zi, Liz Truss a declarat pentru cotidianul britanic „The Telegraph” că dorește livrarea de armament în Republica Moldova pentru a proteja acest stat de amenințarea invaziei Rusiei.

Liz Truss a spus că au loc discuții pentru a se asigura că nu numai Ucraina, ci și apărarea Moldovei sunt „standardul NATO” pentru a descuraja orice atac viitor.

„Ținând cont de riscurile crescânde din regiune, care se manifestă prin agresiune contra Ucrainei, Guvernul este obligat să caute modalități de a îmbunătăți capacitatea de apărare a țării. Când vorbim de fortificarea capacităților de apărare, nu ne referim doar la înarmare. Există și asistența non-letală, securitatea cibernetică, protecția infrastructurii critice. Dacă ești neutru, nu înseamnă că trebuie să fii vulnerabil. Din contra, statele neutre investesc mai mult în capacitățile de apărare, pentru că nimeni nu le oferă garanții de securitate”, a mai spus Popescu.

Cheltuielile destinate apărării naționale au fost majorate pentru 2022 cu 16,9%, până la 885 de milioane de lei. Până la această majorare, Republica Moldova a alocat aproape 0,4% din PIB-ul său pentru domeniul de apărare al țării.