Vladislav Arventii, un nume de referință al taekwondo-ului moldovenesc

415
0

Acest material se înscrie în șirul de articole, publicate în Gazeta de Chișinău (17 aprilie 2020, 16 iulie și 10 decembrie 2021 ș.a. incluse în cartea „Taekwondo în Moldova. Istoria unei ascensiuni”), care au oferit cititorului nostru ocazia să se familiarizeze cu epopeea constituirii taekwondo-ului și afirmării acestei lupte orientale pe tărâmul moldav. Astăzi veți avea ocazia să faceți cunoștință cu unul dintre cei mai tineri (are 28 de ani) și de perspectivă antrenori din R. Moldova. Este vorba despre fondatorul Clubului Sportiv de Taekwondo WT „Arventos”, Vladislav Arventii, în trecut un performer cu renume (medaliat cu bronz la Mondialele din 2008 printre juniori și la Europenele din 2010 și 2014 pentru seniori), iar în prezent un tehnician de mare clasă.

Susține și tu presa! Abonează-te la o sursă de informare independentă. Acum e simplu, intră pe

ABONAMENT

Pasiunea pentru sport

Tatăl lui Vladislav Arventii era jucător la Nistru Otaci, club de fotbal component al Diviziei Naţionale. Așa că și eroul rândurilor de față și-a dorit de mic copil să devină fotbalist. Acest gând a început să-i invadeze conștiința de la vârsta de cinci anișori. În secția de fotbal copiii erau acceptați abia de la nouă ani, iar antrenorul i-a declarat că trebuie să mai aștepte. Însă nu voia deloc să aștepte: deborda de dorința de a juca și de energie, calități care cereau să fie puse în valoare cât de curând. Mama insista să facă dans sportiv la clubul „Codreanca”. A fost convins să meargă acolo cel puțin o dată. Zis și făcut. A urmărit un pic evoluţia dansatorilor și a realizat imediat că dansul nu va deveni pasiunea lui. Apoi, timp de jumătate de an, a practicat gimnastica sportivă. I-a plăcut foarte mult, dar în curând antrenorul său a plecat să muncească peste hotare. Colaborarea cu un alt îndrumător s-a dovedit a fi una destul de dificilă, așa că până la urmă a abandonat. În fine, într-o bună zi, mama a declarat că a găsit un club de taekwondo, despre care nu știa mare lucru, ci doar că acolo „lumea se bate”. Chiar de la primul antrenament, a rămas fascinat pentru toată viața de acest gen de sport.

Trăiri ce nu se compară cu nimic

Trăirile resimțite în timpul pregătirii în vederea unor competiții importante nu se compară cu nimic. Parcurgi o serie de etape dificile și de multe ori apare dorința de a renunța. Dar nu te poți retrage și lupți până la capăt, doar ai străbătut aproape tot drumul și îți rămâne să cucerești ultima redută. Când obții o medalie, emoțiile durează efectiv 30 de secunde. Urmează urcarea pe podium, ceremonia de premiere și sentimentul că ești unul dintre cei mai buni din lume pur şi simplu te copleșește în acele clipe. Iar bucuria victoriei este o trăire de durată, de care dacă ai avut parte măcar o singură dată, o vei păstra în inimă pentru totdeauna. Nu oricine poate înțelege aceste senzații miraculoase ce dau târcoale unui performer în exerciţiu”, se confesează Vladislav Arventii.

Tatăl îi spunea: trebuie să fii de două ori mai bun decât adversarul tău, pentru ca superioritatea ta să nu fie pusă la îndoială. Le spune și Vladislav aceste cuvinte discipolilor înainte de competiții. „Antrenorul este ca un tată pentru sportiv. El pune suflet, cunoaşte potențialul ucenicului său şi-i oferă întreaga încredere. Dacă tehnicianul are anumite îndoieli, atletul simte imediat acest lucru. Încrederea antrenorului îl inspiră pe sportiv şi îi conferă acea siguranța ce-l poate urca pe cele mai înalte culmi ale măiestriei”, își deapănă în continuare gândurile Vladislav.

A luat decizia să devină antrenor deoarece în R. Moldova niciun reprezentant al generaţiei lui nu are mai multă experiență decât el în taekwondo. S-a gândit: de ce să nu-și împărtășească experiența care, în caz contrar, în doi-trei ani pur şi simplu ar deveni inutilă, dat fiind progresul vertiginos atestat în domeniu. „Nu-i voi povesti și nu-i voi arăta unui sportiv slab cum să învingă un atlet puternic. Performerul, prin propriile gânduri și acțiuni, trebuie să demonstreze că e cel mai bun. Însă cel puţin îi pot spune că trebuie să aibă asemenea aspiraţii. Mentorul este un fel de manager: el nu atât învață, cât ghidează și sugerează. Când participam la campionate, aveam un program bine stabilit. Deşi eram atent la sfaturile antrenorului, mereu contam pe un plan de acțiuni propriu. Aveam încredere în mine. De altfel, când combinațiile mele dădeau greș, instrucțiunile tehnicianului aveau prioritate”, mărturisește protagonistul acestor însemnări.

Procedeele tactice din taekwondo-ul modern se schimbă în permanenţă, căci și regulile se modifică întruna. În fiecare an, Federația Mondială WT (World Taekwondo – versiunea olimpică) aduce ceva nou pentru ca acest sport să devină cât mai atractiv, mai spectaculos. Astfel, înainte se permitea să ieşi cu un picior în afara ringului, iar astăzi ești depunctat pentru aceasta. Pe toată durata luptei trebuie să te bați cu îndârjire: în esență, taekwondo-ul modern este un fel de scrimă cu picioarele. Dar e loc și de diverse trucuri. De exemplu, sportivii dintr-o țară din Orientul Mijlociu obișnuiesc să lovească cu călcâiele în coapsa adversarului. Privind dintr-o parte, ai impresia că lovitura este îndreptată spre vestă, în timp ce, de fapt, coapsa ți se face terci în acele momente.

Taekwondo-ul este un sport pentru tineri, reclamând suplețe, agilitate și viteză extraordinară de reacție. De obicei, vârful carierei survine la 25 de ani. Cu toate acestea, există și atleți care se mențin mai mult, grație experienței și pregătirii lor fizice de excepţie. „Sportivii sunt ca niște copii. Trebuie supravegheați pentru că atunci când sunt izolați de manifestările nefaste ale lumii exterioare, rezultatele sunt mai bune. Însă pentru a progresa au nevoie de condiții elementare de antrenament și refacere, lucruri de care nu prea avem parte la noi în țară. În prezent, suntem nevoiți să mergem la cantonamente în străinătate. Pe de altă parte, se pare că și lipsa zonei de confort poate genera rezultate”, concluzionează de la înălțimea experienței sale Vladislav Arventii, maestru internațional al sportului, de 17 ori campion al Moldovei.

În același timp, nu poate fi pus la îndoială faptul că un succes durabil nu va exista fără condiţii adecvate de pregătire, fără o infrastructură pe măsură. Aici rolul statului devine unul esențial, dacă își propune să vegheze la formarea unei generații sănătoase și de perspectivă.

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Săptămânalul „Gazeta de Chișinău” publică în paginile sale și pe pagina web a publicației articole ce reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chișinău” este unul din puținele ziare rămase pe piața mediatică care face jurnalism liber și corect. Nu-l lăsa să dispară! Contribuie și tu la menținerea unei publicații libere. Acum poți face un abonament oricând și de oriunde te-ai afla. Dacă abonezi un om drag la formatul PRINT, atunci redacția îți oferă gratuit, prin poșta electronică, formatul PDF al gazetei, în fiecare zi de vineri, la prima oră. Susține „Gazeta de Chișinău” printr-un abonament în format PRINT sau PDF.

ABONAMENT