„Unul din cei mai periculoși poluanți sunt particulele în suspensie provenite din arderea combustibililor fosili sau din anumite reacții chimice”

940
0

Interviu cu medicul pneumolog Victoria Nicolaev din cadrul Institutului de Ftiziopneumologie „Chiril Draganiuc”

Susține și tu presa! Abonează-te la o sursă de informare independentă. Acum e simplu, intră pe

ABONAMENT

Arderea liberă a anvelopelor emană în atmosferă circa 23 de substanțe chimice periculoase, cum ar fi: oxidul de carbon, oxizi de sulf, oxizi de azot, plumb, mercur, zinc, benzen, dioxine, policloruri bifenile. Opt dintre aceste substanțe reprezintă compuși cancerigeni. Reporterul „Gazetei de Chișinău” a discutat cu medicul pneumolog Victoria Nicolaev din cadrul Institutului de Ftiziopneumologie „Chiril Draganiuc”, secția consultativă, despre efectele substanțelor nocive asupra organismului uman în urma arderii anvelopelor, factorii de risc care duc la apariția mai multor boli respiratorii, dar și despre modul de a evita contactul cu factorii nocivi din mediul înconjurător.

– Stimată Doamnă Victoria Nicolaev, în calitate de specialist în pneumologie, ne puteți spune care sunt maladiile mai des întâlnite, în ultimii ani, la pacienții Dumneavoastră? Vi se adresează oameni bolnavi din cauza poluării excesive a mediului?

În calitate de medic pneumolog, pot să vă zic că maladiile mai des întâlnite în ultimii ani la pacienți sunt: bolile pulmonare obstructive, cum ar fi astmul bronșic și bronhopneumopatia cronică obstructivă, bronșectaziile și, nu în ultimul rând, cancerele pulmonare.

– Organizația Mondială a Sănătății (OMS) estimează că aproximativ 500.000 de oameni mor anual, prematur, din cauza poluării aerului cu particule fine în suspensie, doar în Europa. Puteți să ne relatați câteva cazuri în care ați observat legătura dintre poluare, fumat și problemele de sănătate ale aparatului respirator?

Avem zilnic astfel de cazuri și anume prin diagnosticarea a tot mai mulți pacienți cu patologii bronho-obstructive și cancer pulmonar. Desigur, majoritatea lor sunt fumători cu indicele fumătorului destul de mare, dar avem pacienți și nefumători care se expun zilnic la noxele profesionale, de exemplu: sudori, constructori, mecanici auto sau persoanele care se expun la diverși alergeni, activând la fabricile textile, în brutării și altele.

– Se cunoaște că incidența cancerului pulmonar este în creștere. Care sunt factorii care duc la apariția cancerului pulmonar?

Legătura dintre fumat, aerul poluat și cancer este demonstrată indiscutabil.
Fumatul contribuie la dezvoltarea cancerului la diverse organe: plămâni, buze, limbă, orofaringe, laringe, esofag, stomac, vezica urinară. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), aproximativ 91% dintre locuitorii planetei respiră aer poluat, fapt ce provoacă șapte milioane de decese pe an. Unul din cei mai periculoși poluanți sunt particulele în suspensie care provin din arderea combustibililor fosili sau din anumite reacții chimice. Aceste particule, având un diametru foarte mic, în pofida tuturor filtrelor organismului nostru (nas, trahee), ajung în plămâni, intră în sânge și se deplasează către alte organe (ficat, rinichi, creier). Unele sunt neutralizate de sistemul imunitar. Odată ce au pătruns în organism, aceste corpuri străine pot crea o inflamație cronică, care are un efect negativ asupra sănătății.

– Cât de complicat şi de costisitor este tratamentul pentru bolile respiratorii?

Depinde de ce patologie suferă pacientul. Totul este în funcție de gradul de severitate. Fiecare patologie a sistemului respirator își are tratamentul său, totul fiind în corelație cu severitatea bolii și patologiile concomitente. Aceste patologii influențează mult și calitatea vieții pacienților. În unele cazuri pot fi indicate și proceduri specifice, cum ar fi: kinetoterapia, fizioprocedurile și exercițiile respiratorii de eliminare a secrețiilor din căile respiratorii.

– Poluarea aerului înrăutățește infecțiile și face ca plămânii să fie mai susceptibili la acestea. Ce ar trebui să facă oamenii pentru a minimiza impactul poluării aerului asupra sănătății?

Poluarea poate irita căile respiratorii. Când se întâmplă acest lucru, mușchii din jurul bronhiilor se contractă, mucoasa bronhiilor se inflamează, iar bronhiile produc mucus în exces. Când căile respiratorii sunt contractate, respirația se îngreunează.

Pentru ameliorarea stării de sănătate a pacientului este necesară în primul rând evitarea sau reducerea la maximum a contactului cu factorii nocivi prin: renunțarea la fumat și evitarea de a inspira fumul altora; scăderea expunerii la factorii poluanți (ozonul, dioxidul de sulf, dioxidul de azot, monoxidul de azot și monoxidul de carbon). În caz de expunere, se recomandă purtarea respiratoarelor; minimalizarea expunerii profesionale la anumite substanțe chimice.

Un rol important îl are și dieta sănătoasă, bogată în fructe și legume, și practicarea sportului.

– Poluarea aerului provoacă și alte maladii?

Poluarea aerului declanșează patologii respiratorii obstructive, cancer pulmonar, afecțiuni cardiovasculare, poate provoca accidente vasculare cerebrale (AVC). Poluarea atmosferică este considerată vinovată de scăderea fertilităţii masculine, de creşterea numărului de naşteri premature şi cazuri de mortalitate intrauterină.

– Toamna și primăvara, sătenii, dar nu numai ei, ard frunze și alte resturi vegetale, în câmp și în grădini. Cum afectează arderea frunzelor sănătatea oamenilor?

Arderea frunzelor uscate toamna este un obicei nociv al populației noastre. Asta afectează în mod grav calitatea aerului, degradează stratul fertil de sol și are consecințe grave asupra sănătății oamenilor. În timpul arderii frunzelor, în atmosferă se elimină substanțe toxice periculoase (monoxid de carbon, dioxid de sulf, funingine, oxizi de azot, hidrocarburi şi dioxine) care dăunează sănătății celor ce locuiesc în preajmă. Fumul produs de ardere conține multe substanțe toxice care pot provoca maladii grave, pot cauza, chiar şi în microcantităţi, intoxicaţii ale căilor respiratorii, afecţiuni ale sistemului nervos central, ale mucoasei ochiului, pătrunzând nu doar în atmosferă, ci şi în sol şi în apele din preajmă.

În urma arderii frunzelor, persoanele în etate, cele care suferă de boli cardiovasculare, alergice, respiratorii şi copiii cu un sistem imunitar sensibil sunt expuşi unui pericol și mai mare.

– Vă mulțumim pentru receptivitate și informații!

Acțiunea are loc în cadrul Proiectului „Modernizarea Serviciilor Publice Locale în Republica Moldova” (MSPL), implementat de Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ) în parteneriat cu Ministerul Mediului al Republicii Moldova și sprijinit financiar de Ministerul German pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare (BMZ), Uniunea Europeană, Guvernul României, Guvernul Suediei și Agenţia Elveţiană pentru Dezvoltare şi Cooperare (SDC).

Conținutul acestui articol este responsabilitatea exclusivă a autorului și nu reflectă neapărat opiniile finanțatorului.

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Săptămânalul „Gazeta de Chișinău” publică în paginile sale și pe pagina web a publicației articole ce reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chișinău” este unul din puținele ziare rămase pe piața mediatică care face jurnalism liber și corect. Nu-l lăsa să dispară! Contribuie și tu la menținerea unei publicații libere. Acum poți face un abonament oricând și de oriunde te-ai afla. Dacă abonezi un om drag la formatul PRINT, atunci redacția îți oferă gratuit, prin poșta electronică, formatul PDF al gazetei, în fiecare zi de vineri, la prima oră. Susține „Gazeta de Chișinău” printr-un abonament în format PRINT sau PDF.

ABONAMENT