Noua strategie de colportare a știrilor false după ce Facebook și Youtube le pun bețe în roate instituțiilor media pro-Kremlin

Canalele platformei nemoderate Telegram au devenit laboratoare de știri false pentru posturile media tradiționale controlate de forțele pro-Kremlin, iar autoritățile moldovenești sunt incapabile să contracareze funcționarea nelicențiată a Sputnik Moldova pe teritoriul a trei state – Republica Moldova, Ucraina și România.

În contextul crizei energetice internaționale declanșată în toamna lui 2021, mijloacele de propagare a știrilor false și-au completat gama de narațiuni cu deconectarea în masă a consumatorilor casnici de la rețelele electrice și de gaze naturale; sistarea furnizării electricității de către Centrala Termoelectrică Moldovenească din Transnistria etc. 

Deși se prezintă ca o platformă fără cenzură și este înregistrată în Dubai, Telegram, proprietate a cetățeanului rus Pavel Durov, este în ultima vreme rețeaua de socializare preferată a instituțiilor media controlate de Kremlin.

Cooptarea Telegram în panoplia instituțiilor media rusești responsabile de propagandă a început în Republica Moldova în ajunul alegerilor locale din municipiul Chișinău din 20 noiembrie 2019.

Activizarea propagandei rusești pe social media, în opinia expertului WatchDog, Valeriu Pașa, s-a produs în această perioadă pentru a compensa pierderea de spațiu în trendul majoritar. 

„Actualmente, media rusească în Moldova este mult mai puțin influentă decât acum cinci-zece ani. Se încearcă mutarea acestui război informațional în mediul online”, a observat el. 

Până în toamna lui 2019, contul celui mai mare ziar de limbă rusă din Republica Moldova Komsomolskaia Pravda v Moldove, a avut o activitate sporadică. 

Pe 7 octombrie 2019, Komsomolka, fără să declare până atunci o atenție specială pentru Telegram, a consemnat atingerea numărului de 100 de abonați (!) și și-a exprimat recunoștința pentru colaborare „veteranilor Telegramului moldovenesc”, un grup de canale în principal din Transnistria.

Kanalul Telegram al Kp.md, care a început să funcționeze ca agregator, subliniază că este pagină „neoficială” a publicației rusești.

Redactorul-șef al Komsomolskaia Pravda v Moldove, Serghei Ciurikov, personaj calificat de site-ul drept propagandist antiucrainean, a declarat că publicația pe care o conduce nu are nimic în comun cu canalul de Telegram @KpMoldova.

„Ne-au solicitat franciza și noi le-am oferit-o. Nu are cine să se ocupe de acest lucru”, a explicat el caracterul „neoficial” @KpMoldova. 

Intrarea în scenă a politicienilor

Modelul Kp.md a fost urmat rapid și de alte instituții media rusești în Republica Moldova – Sputnik Moldova, Noi.md, Argumenty i Fakty etc., care și-au făcut și promovat intens conturi de Telegram. 

Această tendință este explicată de Serghei Ciurikov drept reacție a politicii aplicate de Facebook față de media de stat rusești și oportunității pe care o oferă Telegram – „lipsa de cenzură”. 

La sfârșitul anului 2019, într-o postare de bilanț, @KpMoldova și-a informat cu entuziasm cititorii că Platforma Telegram „a explodat pur și simplu de belșugul canalelor de autor și, drept urmare, instituțiile media tradiționale s-au năpustit asupra acestei vâltori de informație”.

Prin aceste cuvinte, Komsomolka a recunoscut practic faptul că instituțiile media tradiționale rusești au devenit trambuline pentru știrile false generate de site-uri obscure și de canalele de autor de Telegram. 

Creuzetul știrilor false: cum funcționează dezinformarea

Canalele de autor de Telegram funcționează ca un laborator în care sunt inventate știrile false printr-un mecanism precis. 

„Este foarte simplu. Se lansează un fake pe un canal anonim de Telegram. Acesta este preluat de alte canale și este promovat prin distribuire sincronizată, inclusiv de cele ale instituțiilor media tradiționale. Informația falsă ajunge astfel în știri atât pe site-urile afiliate socialiștilor, cât și în mainstream”, a observat Pașa.

Serghei Ciurikov a admis că reporterii publicației pe care o conduce folosesc canalele de autor de Telegram ca sursă de primă mână pentru scrierea știrilor, doar că acest lucru se întâmplă din tendința de a publica primii „o informație” și din cauza goanei pentru audiență.

„Da, sunt de acord… Au fost cazuri în care noi am făcut trimiteri la canalele de Telegram și informațiile nu s-au confirmat. În astfel de situații, noi am șters aceste știri de pe site”, a afirmat el, subliniind că acest lucru se întâmplă din cauza că redacția nu are timp și nici capacitate pentru fact-checking.  

Dezinformarea s-a activat vertiginos, inclusiv pe Telegram, în preajma alegerilor prezidențiale din 2020. Pe tot parcursul anului și până la cele două tururi ale scrutinelor prezidențiale din 1 și 15 noiembrie, propaganda rusă a acționat intens în favoarea candidatului pro-rus, Igor Dodon. 

Planuri și scenarii cu finanțare ale serviciilor speciale rusești

Sursa de finanțare a acestei mașinării de propagandă a fost dezvăluită în vara anului 2021 de cotidianul german Bild, care a publicat un document al SIS despre campania de influență rusească asupra alegerilor prezidențiale din R. Moldova.

SIS nu a confirmat pentru reporteri autenticitatea documentului publicat de cotidianul german.

Conform documentului SIS, citat de Bild, Kremlinul a planificat în total 11,4 milioane de euro în campania electorală pentru a-l face din nou pe Igor Dodon președinte al Republicii Moldova.

Pe lângă cele patru milioane de euro destinați „candidaților prietenoși”, cele 393.000 de euro pentru observatorii electorali străini, cele 500.000 de euro pentru „corectarea rezultatelor în secțiile de votare”, Moscova a stabilit 528.750 de euro pentru producerea și difuzarea „producției media” și funcționarea canalelor Telegram.

Pentru fiecare canal de Telegram, devizul de cheltuieli prevede un „director” – plătit cu 1.000 de euro lunar – și doi „jurnaliști” – fiecare cu câte 400 de euro pe lună.

Victimele dezinformării sunt țințite precis

Pe lângă media și rețelele sociale menționate mai sus, printre cele mai vocale guri de tun ale Moscovei la Chișinău, se numără postul de radio și website-ul Sputnik Moldova, posturile de televiziune Primul în Moldova (care retransmite Pervîi Kanal din Rusia), NTV și RTR Moldova ș.a.

Sputnik Moldova acoperă întregul teritoriu al Republicii Moldova, inclusiv regiunea găgăuză, locuită de o populație în majoritate filorusă, regiunea secesionistă transnistreană, de asemenea, controlată de Kremlin, precum și estul României și regiunea Odesa din Ucraina.

În opinia directorului executiv al Asociației Presei Independente, Petru Macovei, canalele și publicul-țintă al Sputnik Moldova sunt alese pe baza unei strategii bine elaborate.

„Dacă ne uităm la sondajele legate de percepția oamenilor în ceea ce privește rolul Rusiei și al lui Putin, remarcăm că în România și Republica Moldova există foarte multă lume care, fiind victima propagandei rusești, gândește în spiritul pe care și-l dorește Kremlinul”, a precizat Macovei.

Deși emite pe teritoriul a trei state, Sputnik Moldova nu deține o licență pentru activitatea sa acordată de autoritățile de la Chișinău.

Regulatorul pieței audio-video din Republica Moldova, Consiliul Audiovizualului (CA), a comunicat că Agenția Internațională de Presă și Radio Sputnik nu au deținut și nici nu dețin vreo licență care ar legitima o activitate în domeniul media pe teritoriul Republicii Moldova.

Cu toate acestea, autoritățile moldovenești nu au aplicat sancțiuni față de Radio Sputnik din cauza că acesta „nu este obiect al Codului serviciilor media audiovizuale”.

În schimb, produsele media ale Radio Sputnik sunt transmise de două stații: „Hit FM” și „Radio Alla”.

Licența „Hit FM” este deținută de „Radio Hit” SRL, în timp ce licența „Radio Alla” – de „Radio Top” SRL. Ambele societăți sunt conduse de Dan Lozovan și Tatiana Gumenii.

Dan Lozovan figurează într-un raport al Stratcom – Centrul de excelență al comunicațiilor strategice NATO – ca proprietar de media, parte a mașinăriei de propagandă rusă în R. Moldova.

Situația în care funcționează Sputnik Moldova este cunoscută la Consiliul Audiovizualului încă din 13 august 2019.

Fosta membră a Consiliului, Olga Guțuțui, a semnalat că Sputnik Moldova poate fi recepționat pe o frecvență care aparține Hit FM pe o rază de aproximativ 70 de kilometri pe teritoriul României.

De cealaltă parte, Tatiana Gumenii a declarat reporterilor CIJM că Radio Alla și Hit FM difuzează știrile Sputnik Moldova „perfect legal”.

„Radio Alla procură o parte de emisiuni de la Radio Sputnik – buletinele de știri și emisiunile de divertisment. Acestea sunt difuzate zilnic între orele 8:00 și 12:00 și 17:00 și 20:00, dacă nu mă înșel”, a menționat ea, precizând că în cazul Hit FM există aceeași colaborare cu Sputnik Moldova, „doar că parțial”.

Investigație realizată de Ilie Gulca și Mădălin Necșuțu