Inflația poate ajunge la 27% în vară. Ce-i de făcut?

Deși Banca Națională a întreprins mai multe măsuri de politică monetară pentru a stăvili creșterea prețurilor, efectul lor se va resimți doar spre sfârșitul anului. Până atunci, inflația urmează să crească în continuare pentru ca în trimestrul trei să atingă vârful, care ar putea ajunge și la 27 la sută.

Guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, Octavian Armașu, a venit marți în fața presei pentru a prezenta raportul privind inflația și decizia de politică monetară, care ar trebui să combată creșterea prețurilor.

Cu doar câteva zile înainte, Biroul Național de Statistică publicase propriul raport privind evoluția prețurilor de consum. Acesta a arătat că, pe parcursul ultimelor 12 luni, din februarie 2021 până în ianuarie 2022, prețurile au crescut în medie cu 16,56 la sută.

Este a doua cea mai mare creștere de prețuri din Europa după Turcia, care are o inflație de aproape 49 la sută. Este vorba de o inflație globală. Fiind afectate, mai mult sau mai puțin, toate statele lumii. Dacă ne referim la țările europene, Lituania are, spre exemplu, o inflație de 12,4%, Estonia, de 11,3%, Belarusul, de 10,4%. În Ucraina inflația este de doar 10%, în Rusia, de 8,73%, iar în România, de 8,35%.

De ce Republica Moldova a ajuns unul din lideri la creșterea prețurilor și cine e de vină

Luni, primul ministrul Natalia Gavriliță spunea la un post de televiziune, fiind întrebată despre scumpirile ce se țin lanț, că întrebarea trebuie adresată Băncii Naționale. La rândul său, Octavian Armașu a spus că sugestia doamnei Gavriliță este absolut corectă, or misiunea principală a Băncii Naționale constă în menținerea unui nivel moderat de creștere a prețurilor, prielnice pentru dezvoltarea economică a Republicii Moldova. Mai mult, Armașu spune că anume Banca Națională poate da cel mai calificat răspuns în ce privește creșterea prețurilor.

Și acestea au crescut, potrivit guvernatorului, odată cu revenirea economică de după criza pandemică din 2020. Odată cu relansarea economiilor lumii, a început să crească cererea și, respectiv, au crescut și prețurile. Cele mai mari creșteri le înregistrează carburanții și produsele alimentare, la care s-a mai adăugat în toamnă criza gazului și scumpirea exorbitantă a acestuia la bursele internaționale. Toți acești factori au lovit și Republica Moldova. Prețurile la alimente s-au majorat cu peste 21 la sută, carburanții, cu 32,5 la sută, iar tariful la gaze, în urma scumpirii exorbitante a prețului de import de la Gazprom, a crescut cu 131 la sută. Totuși, cel mai mare impact asupra creșterii prețurilor l-a avut scumpirea alimentelor, or ponderea acestora în coșul de consum al moldovenilor este de departe cea mai mare.

Asupra creșterii prețurilor au mai influențat și câțiva factori interni, cum ar fi majorarea veniturilor populației și creșterea creditării. Acestea au condus la sporirea banilor aflați în circulație. Având bani mai mulți, oamenii au început să cumpere mai mult, cererea a crescut, iar potrivit legilor pieței, când crește cererea, crește și prețul.

Ce face Banca Națională

Masa monetară sau, mai bine zis, volumul banilor aflați în circulație, este principalul factor ce poate fi influențat de către BNM, modelând, la rândul său, rata inflației.

Instrumentul principal în acest sens este rata de politică monetară (rata de bază), care este adoptată de BNM și influențează mărimea dobânzilor la creditele aplicate de băncile comerciale. Când economia se mișcă greu și este necesar un imbold, rata de bază este scăzută. Drept urmare, dobânzile scad, iar creditarea crește, ceea ce dă un imbold pozitiv dezvoltării economice. Și invers, când dezvoltarea economică este înaltă și prețurile cresc rapid, BNM majorează rata de bază, creditele se scumpesc, lumea renunță să se împrumute și, astfel, banii aflați în circulație se reduc. Până la urmă, scade cererea și ritmul de creștere a prețurilor (inflația) se diminuează. Banca Națională a calculat că inflația optimă pentru o dezvoltare economică robustă a Republicii Moldova trebuie să fie de 5 la sută cu o marjă de deviere cu 1,5 puncte în sus sau în jos.

Pentru a reduce presiunile de creștere a prețurilor, începând cu luna iulie 2021, BNM a început să crească rata de bază. De atunci, aceasta a fost majorată în câteva rânduri, crescând astfel de la 2,65 la sută în iunie 2021 la 10,5 la sută în prezent. Ultima majorare a ratei de politică monetară, cu două puncte, a fost făcută marți. Drept urmare, ratele dobânzilor la creditele overnight s-au majorat cu două puncte procentuale, până la nivelul de 12,5 la sută anual, iar la depozitele overnight, cu două puncte procentuale – de la 6,5 la 8,5% anual. Aceste rate sunt repere de orientare pentru mărimea dobânzilor la creditele și depozitele operate de bănci.

Potrivit guvernatorului BNM, Octavian Armașu, majorarea dobânzilor la credite și depozite va influența volumul banilor aflați în circulație din două direcții. Pe de o parte, dobânzile mari la credite îi vor demotiva pe oameni să se împrumute, iar dobânzile mari la depozite îi vor motiva să depună bani în bănci. Totul trebuie să contribuie, în final, la reducerea banilor aflați în circulație și, în final, a presiunilor asupra prețurilor.

Inflația poate ajunge la 27 la sută peste jumătate de an

Totuși, majorarea ratei de politică monetară nu poate stăvili rapid creșterea prețurilor, ea are efect pe termen mediu. Acestea vor continua să crească. Cererea de petrol va fi în continuare mai mare decât oferta și, drept urmare, prețul petrolului, dar și al produselor petroliere va crește mai departe, ce-i drept, mai lent decât până acum. De asemenea, se vor scumpi în continuare produsele alimentare. În ce privește prețul gazului, deși acesta probabil nu va mai crește, vor exista majorări ale altor tarife.

Astfel, potrivit prognozei BNM, către trimestrul trei al anului curent, creșterea prețurilor va atinge nivelul maxim. Conform scenariului optimist, inflația va ajunge la 20,6 la sută. Există, însă, și un scenariu pesimist, care se poate produce dacă vor exista unele evenimente sau fenomene care nu pot fi anticipate pentru moment. În acest caz, inflația ar putea ajunge și la 27 la sută.

Ce-i de făcut?

Potrivit lui Armașu, aici ar trebui să se implice și Guvernul cu unele măsuri ce ar fi în stare să mai domolească creșterea prețurilor. Guvernatorul sugerează că ar fi bine ca, pe lângă politicile monetare operate de BNM, să existe și măsuri de ordin fiscal. Pe lângă politica monetară restrictivă care reduce masa monetară aflată în circulație, ar fi necesare și politici fiscale expansioniste, care ar putea să contribuie cel puțin la temperarea creșterii prețurilor. Octavian Armașu consideră că în situația creată ar fi necesar ca mai multe autorități ale statului să-și coordoneze acțiunile, contribuind fiecare, în măsura posibilităților, la domolirea creșterii prețurilor.

Doleanța guvernatorului are toate șansele să se împlinească destul de curând. Bugetul de stat pentru anul curent a fost calculat în baza prognozei Institutului Național de Cercetări Economice (INCE), care anticipa o inflație de 7,5 la sută în anul curent. Însă, dat fiind că prognoza ajustată a BNM anticipează o inflație de 21 la sută în iulie-septembrie și de 16,5 la sută la sfârșitul anului, ar fi firesc să ne așteptăm ca Parlamentul și Guvernul să inițieze cât mai curând un proces de rectificare bugetară. Referindu-ne la sugestiile guvernatorului Armașu, ar fi binevenită și o ajustare a politicii fiscale, care să fie completată cu măsuri de natură să domolească inflația și să susțină economia în această perioadă dificilă.