Proiecte concrete între România și Republica Moldova

Guvernele Republicii Moldova și României, în cadrul ședinței comune organizată pe 11 februarie la Chișinău, vor semna o serie de acorduri deosebit de importante pentru cetățenii moldoveni. Este vorba mai întâi de acordarea unui grant de 100 de milioane de euro, de reducerea tarifelor la roaming și a celor de apeluri internaționale între cele două state și despre repararea și construcția unor poduri pe Prut.

Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, a anunțat pe pagina sa de Telegram că, odată cu semnarea acestui acord, în câteva luni, vor scădea de cel puțin zece ori tarifele pentru apelurile efectuate în roaming din România în Republica Moldova.

De asemenea, a precizat oficialul, nu va fi perceput niciun tarif pentru apelurile primite în roaming în România din Republica Moldova. În același timp, vor scădea de cel puțin cinci ori tarifele pentru serviciile de internet utilizat în roaming în România.

Ministrul a mai oferit niște date statistice despre utilizarea roaming-ului cu România pentru 2019: numărul de minute de apeluri efectuate de utilizatori în România – 1.012.534; numărul de minute de apeluri primite de utilizatori în România – 1.307.964, iar internetul consumat în roaming în România 1.397.177.

El a indicat că 25–33% din întregul trafic de roaming utilizat de cetățenii Republicii Moldova este cu România.

Reduceri substanțiale ale tarifelor de roaming

Prim-ministra Natalia Gavrilița a explicat miercuri poziția Guvernului față de utilizarea grantului de 100 de milioane de euro pe care urmează să îl ofere România.

„În primul rând, ne dorim ca cea mai mare parte din această sumă să suplinească fondurile alocate Fondului de Dezvoltare Regională și Locală, pornit de Guvern acum câteva luni. Aceste investiții vor genera dezvoltare economică, noi locuri de muncă, pentru că, pe lângă fondurile suplimentare pentru drumuri, pe care primarii le-au primit în noul buget, vor exista fonduri mult mai mari […] spre beneficiul locuitorilor”, a declarat Natalia Gavrilița în cadrul unui briefing.

Alte proiecte care ar urma să fie finanțate din acest grant ar putea fi lucrări de restaurare a Teatrului Național „Mihai Eminescu” și a Sălii cu Orgă, precum și a altor edificii de cultură, proiecte în domeniul mass-media.

Cum a ratat R. Moldova grantul de 100 de milioane de euro

Povestea acestui grant a început în 2010, când România a decis să acorde Republicii Moldova asistență financiară în valoare de 100 de milioane de euro.

Numai că autoritățile moldovenești au ratat posibilitatea să valorifice acești bani, rămânând 68 de milioane de euro neaccesați. Termenul pentru acordarea acestui ajutor nerambursabil a expirat în martie 2021.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a dezvăluit atunci că banii au rămas nevalorificați din cauza că „Guvernul de la Chișinău a refuzat să semneze cel de-al Șaselea Protocol Adițional, necesar pentru extinderea Acordului”.

„Mai întâi, Guvernul Chicu a refuzat să semneze Protocolul 6 propus de partea română încă la începutul lunii noiembrie 2020 pentru extinderea termenului de valabilitate a Acordului. Nici actualul Guvern în exercițiu [Aureliu Ciocoi] nu a întreprins suficiente măsuri pentru a păstra Acordul, invocând lipsa de sprijin în Parlament”, a argumentat șefa statului în primăvara lui 2021.

În septembrie 2021, după instalarea PAS la guvernare, în cadrul unei vizite a ministrului Afacerilor Externe și Integrării, Nicu Popescu, la București, oficialii celor două state au discutat despre proiectele strategice de interconectare – atât cele de gaz, cât și cele de electricitate, construcția și reabilitarea podurilor de peste Prut, multiplicarea proiectelor de asistență în beneficiul direct al cetățenilor Republicii Moldova.

„Va înlocui acordul din 2010, privind grantul de 100 de milioane de euro, care, din păcate, a ieșit din vigoare în martie, deși noi am depus eforturi, de la București, pentru ca el să fie păstrat. Nu-i nimic, în orice fel de criză există și o oportunitate. Vom face un acord și mai bun, și mai cuprinzător, cu mai multe domenii și care să fie și mai eficient. Să nu uităm că acest acord a permis proiecte de impact la nivelul societății din Republica Moldova. Mă refer aici doar la renovarea celor peste 1000 de grădinițe, instituții școlare sau asigurarea de contribuții pentru gazoduct”, a menționat Aurescu.

Poduri peste Prut

În cadrul ședinței comune a guvernelor Republicii Moldova și României urmează să mai fie încheiat un acord privind reparația podului Giurgiulești-Galați și construcția altuia la Ungheni.

Despre construcția unui pod care va lega localitatea Ungheni din România și municipiul Ungheni din Republica Moldova s-a vorbit de asemenea în septembrie 2021.

Conform proiectului, acest pod urmează să asigure conexiunea rețelei de drumuri prin partea de vest a Moldovei, care va facilita comerțul pe piețele interne ale Părților Contractante și pe cea internațională.

Totodată, podul va spori rolul pe care Republica Moldova îl are în calitate de legătură între statele Uniunii Europene și Comunitatea Statelor Independente.

Finanțarea pentru proiectul tehnic al obiectivului va fi asigurată de Guvernul României, inclusiv evaluarea impactului de mediu, precum și construcția podului propriu-zis și construcția infrastructurii conexe pe teritoriul său. Republica Moldova urmează să asigure evaluarea impactului de mediu pe teritoriul său, precum și finanțarea pentru construcția infrastructurii rutiere conexe.

Costul total al lucrărilor este de aproximativ 40 de milioane de euro. Republica Moldova ar urma să aloce circa 7 milioane de euro, inclusiv pentru lucrările la punctul de trecere.

Și Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere din România a anunțat în iulie 2021 că are în derulare cinci proiecte pentru reabilitarea podurilor de peste Prut şi pentru construirea unui pod la Ungheni.

Unul dintre proiecte este Podul de la Galaţi–Giurgiuleşti, pe DN 2B, construit în 1949, cu o lungime de 125 de metri. Celelalte poduri ce vor fi reabilitate sunt Podul de la Albiţa–Leuşeni, pe DN 24B, Podul de la Sculeni, pe DN 24, Podul de la Oancea–Cahul, pe DN 26A.

În ceea ce priveşte Podul de la Ungheni, de pe Autostrada Unirii A8 Tg. Mureş-Iaşi-Ungheni, proiectarea este deja în derulare.