Zona gri a lui Krasnoselski

„Oameni buni, teritoriul din stânga Nistrului nu este un teritoriu privat ori privatizat. Acest teritoriu nu aparține unui grup de persoane sau unei persoane. Acest teritoriu trebuie să fie monitorizat, să poată fi vizitat liber de jurnaliști, avocați și apărători ai drepturilor omului”, este mesajul lansat de Ion Manole, directorul Promo-LEX în cadrul conferinței de prezentare a unui nou raport care reflectă situația gravă legată de încălcarea drepturilor omului în stânga Nistrului, pe parcursul anului 2021.

Unul din fenomenele grave care contribuie la agravarea situației, potrivit raportorilor, este impunitatea – cei care comit atentate la viața, securitatea, libertatea de mișcare și de exprimare a oamenilor știu că nu vor fi pedepsiți. Iar victimele, știind că nu li se va face dreptate, ajung la concluzia că nu are rost să depună eforturi să-și apere drepturile. „Această situație rămâne foarte gravă. Impunitatea trebuie combătută atât la nivel național, cât și internațional”, a spus directorul Promo-LEX.

Impunitatea – la ea acasă în „rmn”

Un caz relevant în acest sens este cel al răpirii lui Adrian Glijin. Vera Glijin, mama deținutului, a reiterat că deja de un an și două luni luptă să-și vadă fiul răpit la 7 octombrie 2020 de un grup de persoane mascate de pe un câmp din preajma localității Camenca, din Zona de Securitate.

Amintim că Adrian, care este de profesie silvicultor, dar a muncit timp de mai mulți ani sudor în Cehia, în acea zi păștea vacile. A fost luat în ciubote și într-un tricou de pe câmp și de atunci mama, soția și cei trei copii ai săi nu știu nimic despre el. Au fost informați că e în custodia autorităților de la Tiraspol și că a fost închis în izolatorul nr. 3 fiind acuzat de „trădare de patrie”.

Vera Glijin a prezentat o scrisoare pe care i-a trimis-o fiului în care îl informa că familia nu-l uită și că întreprinde acțiuni pentru a-l elibera. „Toate scrisorile mi-au fost întoarse fără să mai ajungă la Adrian. În același timp, cei de la Tiraspol nu permit să ne luăm un avocat din dreapta Nistrului ca să ne apere drepturile, iar avocatul pe care ni l-au oferit spune că nu știe nimic despre feciorul meu. Mai nou, el spune că e carantină și nu i se permite să-l vadă”.

Vera Glijin a depus două sesizări la Biroul politici de reintegrare și a avut o întâlnire cu angajații biroului, dar fără vreun rezultat. „M-am adresat la Procuratura pentru Combaterea Crimei Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), deoarece ei au fost acei care ne-au contactat și ne-au spus că au deschis un dosar. Nu știm și nici nu am mai fost informați cum a evoluat acel dosar”, afirmă Vera Glijin. Mama deținutului spune că își dorește un singur lucru: ca acesta să fie vizitat de un medic pentru că știe că sănătatea i s-a înrăutățit. Anterior, într-un interviu pentru „Gazeta de Chișinău”, ea ne-a spus că avocatul din oficiu i-a informat în această vară că Adrian stă singur într-o celulă, este slăbit și are probleme cardiace. Familia își face griji pentru sănătatea lui psihică și mai știe că stă în condiții insalubre în acel izolator.

„Mă adresez din nou către doamna Maia Sandu, președintele Republicii Moldova, către noua Comisie parlamentară pentru controlul procesului de reintegrare, către autoritățile statului care au obligația de a ne apăra, să mă ajute să-mi văd fiul, să i se acorde asistența medicală necesară și să fim ajutați să-l eliberăm”, a spus cu lacrimi în ochi Vera Glijin.

Avocatul Promo-LEX, Vadim Vieru, a declarat anterior că Adrian este deținut politic. Administrația nerecunoscută de la Tiraspol îl folosește ca monedă de schimb pe un alt dosar al unui milițian care a torturat cetățeni ai RM și care actualmente se află în detenție, condamnat prin sentință definitivă. Avocatul spune că a fost expediată o plângere la CtEDO.

Directorul Promo-LEX, Ion Manole, a menționat că situația în care a ajuns această familie trebuie să ne mobilizeze pe fiecare dintre noi ca să acționăm. „Sperăm că eforturile familiei, care sunt foarte mari, vor da rezultatele așteptate”, a spus el.

Condițiile din închisori, un afront la adresa demnității umane

Raportul Promo-LEX mai relevă că dreptul la libertate și viața persoanei au fost grav afectate în 2021. Locurile de detenție din stânga Nistrului rămân în continuare supraaglomerate, iar pe timp de pandemie în unele din ele au izbucnit focare de Covid. În lipsa unei asistențe medicale calificate, aceste locuri sunt transformate în adevărate afronturi la adresa demnității umane.

1743 de persoane sunt private de libertate, iar 418, printre care și Adrian Glijin, sunt în arest preventiv. Rata de încarcerare raportată la numărul de populație, depășește media europeană de patru ori.

„Cazul lui Adrian Glijin este cel mai reprezentativ în acest sens. În octombrie am inițiat o campanie în cadrul căreia am solicitat să aibă acces avocații, familia, să ni se ofere informații despre acest caz. A trecut mai bine de o lună și nu am obținut niciun detaliu, nicio informație despre el”, atenționează autorii proiectului.

CUC e ineficientă, Biroul de reintegrare e fără șef

În pofida tuturor eforturilor depuse de juriștii Promo-LEX și alte organizații, situația drepturilor omului din regiunea transnistreană rămâne una din principalele probleme și restanțe ale autorităților constituționale.

Experții accentuează că autoritățile trebuie să intervină și să se implice eficient. Nu sunt suficiente doar comunicatele și declarațiile, aceasta e misiunea serviciilor de presă și a jurnaliștilor. Autorităților le revine obligația de a găsi soluții și de a acționa.

„Reacțiile Biroului pentru integrare și ale altor structuri le considerăm necesare, dar sunt ineficiente și insuficiente. Totodată, mai bine de o lună nu avem pe cineva în funcția de viceministru de reintegrare, situație care, la fel, are un impact negativ asupra situației din Zona de Securitate. O altă concluzie: activitatea Comisiei Unificate de Control rămâne lacunară. Nu vedem rostul acestei structuri. O instituție care timp de 30 de ani nu a înregistrat absolut nici un rezultat pozitiv pentru locuitorii din Zona de Securitate. De calitatea acestei structuri depinde însă mult situația drepturilor omului or chiar Glijin a fost răpit din Zona de Securitate”, mai relevă Ion Manole.

Și avocatul Pavel Cazacu, unul din autorii raportului, a menționat că e bine că Președinția a solicitat în 2021 în cadrul Adunării generale a Națiunilor Unite retragerea armatei ruse și distrugerea munițiilor de la Cobasna și că Parlamentul a creat o nouă comisie responsabilă de situația din regiunea transnistreană. Cât privește Guvernul, lipsa unui viceministru de reintegrare și activitatea ineficientă a CUC, structură care nu poate aborda un caz dacă nu există consensul părților – situația rămâne în ceață. Reieșind din această situație CtEDO rămâne a fi instituția cea mai importantă cu impact asupra drepturilor omului din regiune.

În 2021 CEDO a emis 12 hotărâri. Tot în 2021 Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei, care monitorizează cum sunt ori nu sunt respectate hotărârile CEDO, a pronunțat două decizii pe cazul Catan, care se referă la elevii școlilor cu predare în limba română din stânga Nistrului. Consiliul de Miniștri încă o dată a somat Rusia să identifice un plan de executare a acestor hotărâri. Or Federația Rusă este cea care continuă să susțină militar, politic și economic această zonă.

Tinerii, captivi ai structurilor paramilitare

Raportul reflectă și încălcările drepturilor omului din așa numita armată a „rmn”. În 2021 au fost observate mai multe decese în structurile paramilitare de la Tiraspol care nu s-au soldat cu anchete eficiente. Tinerii rămân în continuare captivi ai acestor structuri.

A crescut și numărul de așa numite posturi de grăniceri care împiedică libera deplasare a oamenilor în Zona de Securitate. Un caz relevant e cel al lui Iurie Coțofan din satul Corjova, care deși locuiește în stânga Nistrului, într-o localitate subordonată Chișinăului, are interdicția emisă de Tiraspol, de a păși în stânga Nistrului. Situația lui, la fel, rămâne nerezolvată.

Libertatea de exprimare – „incitare la extremism”

Mai nou, locuitorilor din regiune le este grav încălcată libertatea de exprimare și libertatea de întrunire Discursurile sunt calificate ca infracțiuni: oamenii sunt încarcerați pentru „insultarea liderului de la Tiraspol”, pentru „negarea misiunii de pacificare” sau pentru pretinse fapte de „incitare la extremism”.

Avocații Promo-LEX reiterează în context că nu au acces în această regiune din 2015. Iar acest teritoriu trebuie să fie monitorizat, să poată fi vizitat liber de juriști, avocați, jurnaliști și apărători ai drepturilor omului. „De la distanță, situația se vede potrivit acestui document, dar mult mai important e să fim acolo, și nu doar noi, ci și alți apărători pentru a preveni producerea altor cazuri grave.”

Raportul Promo-LEX va fi transmis autorităților, iar autorii au conchis că vor cere rezultate și acțiuni, nu se vor mulțumi doar cu declarații și comunicate.