Prețul prieteniei lui Kozak. După întâlnirea dintre Sandu și Kozak, ce se întâmplă cu acordurile încheiate cu Ucraina?

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, și șeful adjunct al Administrației Președintelui Rusiei, Dmitri Kozak, au convenit să colaboreze la dezasamblarea munițiilor expirate în depozitele din Cobasna, dar pe banii partenerilor de dezvoltare ai Republicii Moldova. Deși susține că diferendul transnistrean este „o problemă internă” a Republicii Moldova, oficialul rus a obținut asigurarea șefei statului Republicii Moldova că Transnistria nu va fi supusă niciunei „blocade”. Acest fapt pune în incertitudine acordul semnat cu Ucraina, care interzice vehiculele cu numere transnistrene în traficul internațional.

Șeful adjunct al Administrației Președintelui Rusiei, Dmitri Kozak, s-a declarat „satisfăcut” după negocierile cu președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, făcând un bilanț al vizitei de miercuri seară la Chișinău.

De partea cealaltă, Maia Sandu a scris doar pe pagina sa de Facebook.com că a reiterat poziția Chișinăului pentru relansarea unui dialog „pragmatic și constructiv”, „în interesul cetățenilor Republicii Moldova”.

Deși s-a discutat la general despre disponibilitatea ambelor părți de a se angaja într-un dialog „constructiv”, problema diferendului transnistrean a fost de departe subiectul căruia i-a fost acordat cea mai multă atenție.

Dezasamblarea munițiilor

Cele două părți au vorbit în special despre dezasamblarea munițiilor depozitate la Cobasna.

„Rusia este dispusă să ajute Moldova, dar pe o bază reciproc avantajoasă și nu în detrimentul intereselor naționale ale Federației. Există posibilități imense pentru atingerea acestor acorduri”, a spus din capul locului Kozak.

Șeful adjunct al Administrației Președintelui Rusiei a recunoscut că președintele Republicii Moldova a solicitat sprijin în soluționarea problemei transnistrene și a munițiilor din depozitele din Cobasna.

„Și noi suntem interesați de dezasamblarea acestor muniții, care au termenul de valabilitate expirat. Ele nu mai pot fi transportate. Am convenit să colaborăm”, a spus Kozak.

În depozitele din Cobasna se păstrează 20.000 de tone de muniții, depozitate acolo după retragerea trupelor sovietice din statele europene.

Fostul ministru ucrainean responsabil de teritoriile ocupate, Vadim Cernîș, a declarat în 2018 că depozitele cu muniții din satul Cobasna, aflate sub controlul Transnistriei, sunt un pericol atât pentru R. Moldova, cât și pentru Ucraina.

„Această localitate se află practic la hotarul dintre Ucraina și Moldova, iar prezența militarilor ruși doar crește tensiunea și pericolul. Noi știm că la depozitele strategice din Cobasna sunt aproape 20.000 de tone de muniții cu diferită destinație: de la arme ușoare până la rachete cu sisteme de lansare multiple”, a spus fostul oficial ucrainean.

Potrivit estimărilor lui Cernîș, depozitele din Cobasna se află în afara supravegherii observatorilor internaționali începând cu anul 2000.

„Trebuie obținute răspunsuri la întrebările: se efectuează o monitorizare a securității, se efectuează o inventariere? Această informație este necesară tuturor părților obligate să sprijine procesul de negocieri și reglementarea pașnică a conflictului transnistrean din vestul Ucrainei”, a subliniat atunci ministrul.

Surse care au solicitat anonimatul ne-au comunicat că anume munițiile de la Cobasna au avut prioritate în cadrul discuțiilor de miercuri seară.

„Noi vrem să evităm o catastrofă similară cu cea produsă în Liban. Partea rusă este dispusă să dezasambleze munițiile doar că pentru acest lucru trebuie găsită asistență financiară la partenerii de dezvoltare ai Republicii Moldova”, a spus sursa citată.

Tiraspolul agreează subiectul

Retragerea și dezasamblarea munițiilor din Cobasna a început în 2003, potrivit TASS, însă procesul a fost blocat de administrația de la Tiraspol în 2004 după o pretinsă tensionare a relațiilor cu Chișinăul.

Liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a declarat că se pronunță categoric împotriva retragerii Grupului Operativ de Trupe Ruse, dar sprijină ideea dezasamblării munițiilor.

Reluarea procesului de dezasamblare a munițiilor din Cobasna a fost propusă de ministrul Apărării al Rusiei, Serghei Șoigu, în cadrul vizitei sale la Chișinău în august 2019.

În discursurile sale la ONU și PACE, Dodon a salutat această inițiativă, care, după spusele sale, ar putea să deblocheze procesul de negocieri în problema transnistreană.

Au manifestat interes pentru participarea la acest proces SUA și OSCE. Acestea au propus Chișinăului asistență la nivel de experți pentru estimarea situației tehnice a depozitelor.

Despre pretinsa blocadă a Transnistriei

În ce privește diferendul transnistrean, Kozak a declarat că aceasta este „o problemă internă a Moldovei”.

„Rusia este dispusă să contribuie ca voi [Moldova și Transnistria] să vă înțelegeți, doar atât. Așa cum a fost și mai înainte. Noi nu avem interesul să înaintăm condițiile noastre, aceasta nu este problema noastră, este a voastră”, a subliniat el.

Cu toate acestea, oficialul rus s-a declarat îngrijorat de o eventuală „blocadă” la care ar putea să fie supusă Transnistria.

Potrivit TASS, Maia Sandu l-ar fi asigurat pe Kozak că Transnistria nu va fi supusă niciunei blocade, despre care a prevenit Tiraspolul.

„Ei vor face totul ca aceasta să nu se întâmple la 1 septembrie, când vor intra în vigoare anumite limitări. Aceasta nu se va întâmpla deoarece în Transnistria locuiesc cetățeni moldoveni”, a spus Kozak despre asigurările date de Maia Sandu.

Se știe că de la 1 septembrie 2021, vehiculele cu numere transnistrene nu mai au dreptul să circule în afara Republicii Moldova. Procesul de schimbare a plăcilor cu numere transnistrene este unul anevoios.

De exemplu, potrivit datelor Biroului Politici de Reintegrate, în momentul încheierii mandatului Olgăi Cebotari, 5.384 de autovehicule au fost în total înregistrate până în prezent.

Acesta este un număr neînsemnat și nu se știe cum vor circula celelalte mașini. Solicitați să ne spună dacă discuția cu Dmitri Kozak va avea repercusiuni asupra acordurilor încheiate până în prezent cu Ucraina, reprezentanții Biroului Politici de Reintegrare au spus că această întrebare trebuie pusă Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene. Până la această oră, nu am reușit să obținem un răspuns de la această instituție.