O victorie la… PAS (II)

293
0

Eșecurile nu se vor lăsa așteptate. Ele sunt firești în cazul tuturor guvernărilor, dar PAS pare a fi mai predispus decât oricare alt partid la acestea. În primul rând, pentru că nu are prea multă experiență politică. În al doilea, pentru că are de făcut prea multe reforme, are de votat bugete strânse și restrictive, decizii care, deseori, îl vor depăși și nici nu vor avea cum să-i sporească popularitatea.

Apoi, partidul lui Sandu nu excelează nici la capitolul HR. Puzderia de neprofesioniști și hahalere nu a împiedicat alte formațiuni să conducă țara până în acest moment, dar PAS afirmă că nu vrea să guverneze pur și simplu, ci să implementeze reforme necesare, mereu amânate la noi. Ca să schimbi mentalitatea angajaților unui minister, de exemplu, nu e destul să schimbi ministrul. Sunt funcționari care au supraviețuit mai multor guvernări, s-au învechit în relele lor, s-au baricadat în consilii de administrație și au creat o rețea de ajutor reciproc mai abitir decât CAER-ul. Mai mult, funcționarii moldoveni sunt protejați de o lege draconică ce le permite să-și țină în șah angajatorul, care e un administrator provizoriu și care înțelege rapid că e mai ușor să lucrezi cu sistemul deja existent decât să concediezi și să te alegi cu o mulțime de procese și litigii în instanță.

Va avea curaj PAS să modifice legea care reglementează statutul funcționarului public? O modificare, indiscutabil, vitală pentru o țară cu o birocrație de neclintit, robustă ca un ordin militar-călugăresc, un adevărat stat în stat? Va avea curaj să primenească și alte legi, de care depind șansele dezvoltării ulterioare? Legi care vizează taxele și impozitele, legi menite să stimuleze investițiile și să înlesnească viața oamenilor de afaceri? Legi care să nu constrângă sectorul privat, ci să-l convingă să funcționeze corect, pe scurt, să facă legalitatea profitabilă?

Un alt aspect dureros pentru RM este distribuirea banilor publici. Sectorul social cere un buget mereu în creștere, e o inflație de angajați ai statului peste tot, nu numai în ministere și departamente, avem întreprinderi de stat nerentabile cu prea mulți salariați. Se impune o reformă teritorial-administrativă, poate cea mai impopulară din toate, mai ales pentru armata de funcționari care și-au transformat slujbele în adevărate sinecuri, dar și pentru cetățeanul deja obișnuit cu „drumurile“ pe care le face și cu structurile locale care îi „rezolvă“ problemele. Se impune o privatizare a multor întreprinderi și regii ale statului. Se impune o reducere drastică a cheltuielilor publice pentru a putea asigura pensii și salarii nu numai din ajutoarele care vor veni din Occident.

Dar ceea ce am enumerat mai sus nu e decât o parte din ceea ce urmează să se întâmple. La coadă stau legile concurențiale și antimonopol, sistemul medical, învățământul (poate fundătura din care se va ieși cel mai greu sau chiar niciodată, dată fiind împotmolirea de decenii în niște practici păguboase și în niște principii neroade) etc., etc. Pe scurt, ar trebui făcut cam tot ce nu s-a făcut până acum ori s-a făcut (nici) pe jumătate. Asta dacă se dorește o schimbare adevărată. Nu mimarea reformelor și umplerea golurilor bugetare cu bani din Occident.

Apropo, certitudinea că Occidentul o va ajuta chiar dacă schimbările vor fi mai mult pe hârtie și la televizor decât în realitate, dat fiind că Washingtonul și Bruxelles-ul nu-și doresc nici transnistrizarea RM, dar nici unirea RM cu România, ar putea juca o festă acestei guvernări proeuropene, potolindu-i avântul reformator. E un paradox aparent aici: Occidentul condiționează banii de reforme numai în țările pe care le poate controla direct, în cadrul unor suprastructuri ca UE, de exemplu. În țări ca RM, e importantă doar menținerea unui statu quo convenabil, orice s-ar declara de la înaltele tribuni transatlantice. Și poate tocmai de aceea, ar fi ideal dacă guvernarea PAS ar putea obține o perspectivă mai fermă de aderare la UE în următorii patru ani.

Fără reformele enumerate mai sus și altele, nu mai puțin însemnate, nimic din ce a promis PAS nu se va realiza cu adevărat. Presimt că primele acțiuni ale viitoarei guvernări vor viza justiția, căci toți vor sânge și pe bună dreptate, dar important e să nu se cantoneze doar în aceasta. Raportând potențialul uman și politic actual al PAS la numărul mare și la dificultatea sarcinilor asumate, vom constata o discrepanță majoră. Inflexibilitatea președintelui și entuziasmul pe care i l-a infuzat partidului susținerea din afară și din interior a cruciadei antisistem condusă de Maia Sandu nu sunt suficiente pentru promovarea reformelor. Pentru reforme e nevoie de o voință și de o putință mai generale, de grup.

Cât populism și cât profesionism e în echipa propulsată de Sandu la guvernare se va revela însă, vorba vine, pas cu pas.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here