Mat pe tabla justiţiei. Cine e marele perdant

982
0

Decizia privind neconstituționalitatea Legii nr. 193 din 20 decembrie 2019 pentru modificarea unor acte legislative și a Hotărârii Parlamentului nr. 53 din 17 martie 2020 privind numirea unor membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, pronunţată de Curtea Constituţională săptămâna trecută, a desfiinţat o majoritate formată în organul de autoadministrare judecătorească, care pe parcurs a promovat sau a absolvit de sancţiuni disciplinare mai mulţi magistraţi controversaţi, agreaţi de fosta guvernare socialistă. Surse din cadrul CSM susţin că a fost o schemă bine pusă la punct prin care fostul preşedinte Igor Dodon a promovat în sistem oamenii săi, iar schema ar fi fost gestionată din umbră de către Maxim Lebedinschi, omul socialiştilor la CEC, căruia i se datorează decizia de a nu majora numărul secţiilor de votare din afara R. Moldova.

Mutarea făcută de Curtea Constituţională pe tabla justiţiei a stopat o altă mişcare a socialiştilor şi anume de a-şi promova omul lor ca magistrat la Curtea Constituţională, în urma tentativei eşuate de desemnare a lui Boris Lupaşcu.

Cum a fost instaurat controlul la CSM

Legea nr. 193 din 20 decembrie 2019 prin care în structura CSM au fost adăugaţi patru membri din cadrul academic a fost votată de către majoritatea parlamentară PDM-PSRM, formată în urma demiterii Guvernului condus de Maia Sandu. În culise se vorbeşte că, prin implementarea Legii nr. 193 care a provocat reacţii adverse în societate, a început controlul lui Igor Dodon asupra sistemului judecătoresc, fiind ajutat de vasalul său credincios, Maxim Lebedinschi, șeful aparatului prezidenţial, Nicolae Posturusu, consultat de către ex-preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, Mihai Poalelungi, ultimul fiind anterior slujitor al intereselor lui Vladimir Plahotniuc. Cât priveşte activitatea CSM-lui, aceasta era controlată de Maxim Lebedinschi.

Astfel, pentru implementarea legii, a fost dat start concursului pentru desemnarea a patru membri CSM. În concurs s-au înscris 18 candidaţi, printre care ex-judecătorul Curţii Constituţionale, Nicolae Osmochescu, şi cunoscutul savant şi autor al mai multor lucrări ştiinţifice, inclusiv manuale, Sergiu Băieşu. Se credea că ultimii doi se vor regăsi obligatoriu în lista membrilor CSM.

La 13 martie 2020, socialistul Vasile Bolea, preşedinte al Comisiei juridice pentru numiri şi imunităţi, semnează Decizia privind rezultatele concursului pentru selectarea candidaţilor la funcţia de membru al CSM din partea Parlamentului, prin care au fost anunţaţi câştigători Carolina Ciugureanu-Mihăiluţă, Elena Belei, Valentina Coptileţ şi Ion Creţu.

Conform modificărilor operate în decembrie 2019, interimatul funcţiei de preşedinte al CSM era asigurat de către decanul de vârstă dintre membrii CSM.

Graţie modificărilor făcute de coaliţia PSRM-PDM, în CSM se mai eliberează un fotoliu, iar funcţia este suplinită de către Anatol Pahopol care în perioada respectivă se pregătea să plece la pensie. Pahopol a fost ales în calitate de membru supleant al CSM în cadrul Adunării Generale a judecătorilor din 20 octombrie 2017.

Magistratul se răzgândește să se pensioneze şi revine în sistem, astfel ca la finele lunii mai 2020 să fie detaşat de la Curtea de Apel ca membru al CSM.

La majoritatea formată se mai alătură ministrul Justiţiei, Fadei Nagacevschi, şi procurorul general, Alexandr Stoianoglo, membri din oficiu ai CSM.

Cumetri şi colegi de facultate

Cel mai înalt punctaj, conform listei semnate de Vasile Bolea, l-a avut Carolina Ciugureanu-Mihăiluţă, fiica fostului judecător de la Curtea de Apel Chişinău, Mihail Ciugureanu. Acesta a fost suspendat din funcţie după ce pe numele său a fost pornit un dosar penal pentru abuz în serviciu pentru că a emis o decizie prin care l-a favorizat pe fiul său, Alexandru Ciugureanu, implicat într-o schemă de acaparare a terenurilor.

La rândul său, şi Alexandru Ciugureanu are statut de învinuit într-un alt dosar legat de scheme cu terenuri în municipiul Chişinău.

Din grupul de lucru care a investigat frauda a făcut parte şi ofiţerul de urmărire penală din cadrul CNA, Serghei Ţugui.

La scurt timp de la desemnarea Carolinei Ciugureanu-Mihăiluţă ca membru al CSM, Serghei Ţugui, pe atunci audient al Institutului Naţional al Justiţiei, a dat alarma şi a declarat oficial că a fost ameninţat de către Alexandru Ciugureanu că nu va promova examenele de absolvire la INJ pentru că i-a investigat frauda.

În breaslă se vehiculează că Alexandru Ciugureanu ar fi cumătru cu Vasile Bolea şi Maxim Lebedinschi, care au avut un cuvânt greu la desemnarea câştigătorilor concursului.

Cea de a doua câştigătoare a concursului a fost Elena Belei, şefa Departamentului Drept Procesual Civil al Facultății de Drept din cadrul USM, condusă de Sergiu Brânză. Despre Brânză s-a vehiculat că ar fi fost unul din consultanţii lui Veaceslav Platon.

Elena Belei ar fi fost susţinută în concurs de către Maxim Lebedinschi şi deputatul Igor Vremea.

Belei a fost surprinsă într-o înregistrare video în biroul lui Brânză, în timp ce îl ruga pe acesta să intervină în favoarea cumnatului ei, Valeriu Roşca, învinuit într-un dosar penal.

Soţia lui Sergiu Brânză, fosta judecătoare a Curţii de Apel Chişinău, a avut statut de învinuit în dosarul „celor 5 magistrate”, intentat pentru acţiuni de corupţie. Magistratele au fost achitate nu demult de către un complet din trei judecători, dintre care cel puţin doi ar fi controlaţi de Dodon prin intermediul lui Lebedinschi.

Elena Belei este colegă de facultate cu Vladislav Clima, pe care CSM l-a desemnat toamna trecută câştigător al concursului pentru funcţia de preşedinte al Curţii de Apel Chişinău. După semnarea de către Igor Dodon a decretului de numire a lui Clima, magistratul a dat o petrecere la un restaurant din Chişinău, printre invitaţi fiind şi Elena Belei.

În 2016, Clima a aprobat transferul a $700 de mii de la o companie offshor din Panama, legată cu Metalferos. Inspecția judiciară din cadrul CSM a vrut să verifice dosarul în cauză, însă acesta a fost preluat de către Procuratura Anticorupție. Pe 24 iulie 2020, după venirea Elenei Belei la CSM, inspecția judiciară a decis să nu îl tragă la răspundere disciplinară pe Vladislav Clima.

Vladislav Clima a fost demis recent de la conducerea Curţii de Apel Chişinău printr-un decret semnat de Maia Sandu.

Cea de a treia câştigătoare a concursului a fost Valentina Coptileţ, prorector al Universităţii „Constantin Stere”. Aceasta nu a renunţat la funcţia de conducere de la instituţia de învăţământ, aflându-se astfel în conflict de interese în perioada exercitării mandatului la CSM.

Despre Valentina Coptileţ se vorbeşte că este cumătră cu Maxim Lebedinschi.

În perioada deţinerii mandatului de către Valentina Coptileţ, fiul ei, Valeriu, inspector la postul vamal Giurgiuleşti, a avansat în carieră. Mai întâi, în august 2020, Valeriu Coptileţ a fost transferat la postul vamal Leuşeni, iar în mai 2021, a fost numit responsabil de tură, cu 20 de vameşi în subordine.

În culisele breslei se vehicula că pentru acest serviciu Valentina Coptileţ urma să promoveze şi să voteze omul lor pentru funcţia de judecător la Curtea Constituţională.

Ion Creţu este lector la Facultatea de Drept a USM, coleg cu Elena Belei.

Se vehiculează că Ion Creţu este cumătru cu deputatul socialist, Radu Mudreac, care l-ar fi ajutat să câştige mandatul de membru al CSM. Nu fără obligația de a întoarce anumite poliţe pentru partid.

Manevra socialiştilor eșuează

În concursul pentru funcţia de judecător al Curţii Constituţionale s-au înscris 16 candidaţi, printre care şi deputatul socialist Vasile Bolea. Acesta a fost eliminat din concurs pe ultima sută de metri după ce s-a constatat că nu avea stagiul de 15 ani de activitate în domeniul dreptului.

Sursele noastre susţin că, de fapt, Bolea ar fi fost conştient de această problemă, însă înscrierea în cursă ar fi fost făcută pentru a sustrage atenţia mass-media şi a partidelor de opoziţie de la adevăratul candidat pe care ar fi încercat să-l promoveze în funcţia de judecător constituţional.

Acest candidat ar fi fost Lilia Mărgineanu, decan al Facultății de Drept a ULIM şi membru al Consiliului Superior al Procurorilor.

Curtea Constituţională însă a dat peste cap planul PSRM cu doar câteva zile înainte ca CSM să desemneze candidatul pentru CC. După decizia Curţii, CSM a revenit la vechea componenţă. Ca rezultat, nici unul din candidaţi nu a întrunit numărul necesar de voturi şi urmează să aibă loc un nou concurs.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here