Cum își plătește Platon polițele pentru libertate

Controversatul afacerist Veaceslav Platon a devenit foarte activ după ce, la finele lunii mai, procurorii şi-au retras toate acuzaţiile din dosarul în care acesta fusese condamnat la 18 ani cu executare. După ce s-a văzut scăpat de învinuiri, Platon i-a trecut pe plan secund pe duşmanii săi declaraţi, Vladimir Plahotniuc şi Viorel Morari, şi i-a declarat deschis război preşedintei Maia Sandu, aruncând promisiuni în spaţiul public că va demonstra că „regina este goală”.

Motivul care l-a făcut pe afacerist să înceapă războiul cu Maia Sandu a fost o declaraţie făcută de aceasta în care spunea că „gruparea lui Platon reprezintă un pericol pentru securitatea statului” şi le cerea procurorilor „să-şi analizeze bine deciziile”.

Deşi despre gruparea lui Platon se vorbeşte de vreo 30 de ani, acesta fiind supranumit raiderul nr. 1 din CSI, iar despre achitarea sa s-au pronunțat dur mai mulţi politicieni, Platon i-a declarat război doar Maiei Sandu, în plină perioadă electorală. Aceasta ne face să credem că afaceristul a ajuns să plătească poliţele pentru libertatea sa, iar în urma războiului declarat Maiei Sandu au de câştigat socialiştii. Mai multe surse susţin că miza principală a PSRM în alegerile anticipate este de a nu admite ca PAS să obţină majoritatea parlamentară.

„Jertfa” lui Platon

La 3 iunie, Veaceslav Platon organizează o conferinţă de presă în care se declară gata să se sacrifice pentru binele poporului, „pentru ca plahotniucismul să dispară din viața noastră”. Tot atunci, Platon declară că prima în lista sa este Maia Sandu şi că va face tot posibilul să demonstreze că „regina este goală”.

„Cine este Maia Sandu?! Este persoana care poartă responsabilitate solidară pentru furtul miliardului, dar are obrăznicia de a pune această vină pe umerii altora. În speță, doamna Sandu, fiind membră a Guvernului, având un vot egal cu domnul Leancă, cu domnul Candu, cu domnul Gaburici, și-a asumat, împreună cu tot Guvernul, responsabilitatea și a creat o bază legală pentru comiterea furtului miliardului. Ea poartă responsabilitate colectivă pentru comiterea acestei infracțiuni”, a declarat afaceristul.

Câteva zile mai târziu, Veaceslav Platon este invitat la emisiunea „Puterea a patra” de la postul de televiziune N 4. Afaceristul foloseşte de această dată imaginea lui Plahotniuc împotriva Maiei Sandu. Platon susţine că fostul lider al PDM nu mai are bani, şi-a pierdut orice influență în Republica Moldova, iar singurele mesaje pe care le mai transmite pentru politicienii moldoveni sunt pentru Maia Sandu.

„Eu urmăresc foarte atent tot ce se întâmplă, comunic cu cercul lui de persoane. Țin totul sub control și pot să vă spun că Plahotniuc nu mai are influență în Republica Moldova. Tot ce mai poate face este să transmită anumite mesaje prin Viorel Morari lui Sergiu Litvinenco pentru Maia Sandu”, a spus Platon.

Ameninţări cu proteste

La 7 iunie, reprezentanţii mai multor partide de dreapta au protestat la CEC împotriva deciziei privind secţiile de votare din afara ţării. Este ştiut că pe votul diasporei mizează partidele de dreapta, cele pro-unioniste şi pro-europene, şi în special PAS. Socialiştii au doar de pierdut din votul diasporei şi decizia CEC le este convenabilă.

La protestul de la CEC şi-a făcut apariţia şi Veaceslav Platon, însoţit de bodyguarzi, care nu a ezitat să jignească protestatarii. „Am vrut doar să vin la miting și să mă uit. Am văzut o mulțime, am văzut efectul turmei, am văzut cum oamenii se adună în jurul unei idei fictive”, a spus Platon, fiind huiduit de protestatari.

Protestele însă nu reprezintă „efect de turmă” atunci când este vorba de interesele sale. În ziua când a fost achitat în dosarul fraudei bancare, Veaceslav Platon a declarat jurnaliştilor că pregăteşte proteste anti-PAS şi anti-Maia Sandu: „Noi într-adevăr vrem să pichetăm Președinția, casa unde locuiește cu placate. Întrebăm, a făcut asta pentru bani sau din prostie?”.

Afaceristul a făcut declaraţia în numele mai multor persoane, fără a explica cine sunt „noi”. Precizăm că Platon nu are înregistrată oficial o organizaţie neguvernamentală sau o formaţiune politică. Se pare însă că situaţia nu va dura mult: „Dacă vor continua astfel de atacuri asupra mea, acești oameni mă vor obliga să mă implic în politică”.

Războiul lui Platon trece Prutul

Următorul pas al lui Platon a fost depunerea unei plângeri penale pe adresa Gabrielei Scutea, procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie din România, în care o acuză pe Maia Sandu de presiuni asupra justiţiei din Republica Moldova.

Afaceristul se victimizează şi solicită tragerea la răspundere penală a Maiei Sandu, fiindu-i incriminate mai multe articole din Codul penal al României pentru că şefa statului ar fi comis împotriva sa mai multe infracțiuni în vederea preluării ilicite a bunurilor care-i aparţin.

Platon susţine că este vorba de bunuri în valoare de 60 de milioane euro de care a fost deposedat în dosarul în care a fost condamnat la 18 ani, din cauza celor 860 de milioane de lei pe care le-ar fi sustras de la BEM.

Afaceristul prezintă şi o serie de pretinse argumente. Printre acestea sunt declaraţia făcută de şefa statului în legătură cu retragerea de către procurori a învinuirilor aduse lui Platon în dosarul fraudei bancare în care îi îndeamnă pe procurori să-şi analizeze bine deciziile şi îi atenţionează că „vom analiza ordonanța procurorului pentru a vedea legalitatea și temeinicia care au stat la baza acestei decizii dubioase care scandalizează toată societatea. Într-un stat de drept, este de datoria procuraturii și a sistemului judecătoresc să lupte cu grupările criminale”.

Un alt argument invocat de Platon este participarea Maiei Sandu la şedinţa Consiliului Superior al Magistraturii din 27 mai cu „un monolog asortat cu ameninţări şi presiuni la adresa judecătorilor şi a membrilor CSM”.

Platon motivează că s-a adresat procurorilor români pe motiv că Maia Sandu deţine cetăţenia română, iar procurorii moldoveni nu vor da curs plângerii sale din cauza presiunilor pe care le-ar face Maia Sandu asupra lor.

De fapt, nu este pentru prima dată când Veaceslav Platon apelează la justiţia română. În vara anului 2016, avocaţii lui Platon au depus o plângere la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) din România. Atunci Platon a solicitat „anchetarea lui Vladimir Plahotniuc pentru constituirea unui grup infracțional organizat, spălare de bani, înșelăciune, șantaj, influențarea declarațiilor, instigare la represiune nedreaptă și instigare la abuz în serviciu”, fiind descrise mai multe relații de business pe care Platon le-a derulat cu Plahotniuc prin intermediul deputatului Vladimir Andronachi, al președintelui de atunci al Parlamentului, Andrian Candu. Platon a declarat că a fost victima „unei activităţi infracţionale concepute în mod minuţios de către Vladimir Plahotniuc” în procesul de vânzare/cumpărare a acțiunilor de la „Victoriabank”, „Banca de Economii” „ASITO”, „Victoria-Asigurări” și „AlfaEngineering”.

DIICOT a înregistrat plângerea lui Platon la 2 august 2016, iar peste aproape opt luni a anunţat că a pornit un dosar penal „pe fapte”, iar urmărirea penală vizează doar patru capete de acuzare din denunț: constituirea unui grup infracțional organizat, șantaj, înșelăciune și spălare de bani.

Dosarul a fost transmis ulterior procurorilor din Chişinău. Din informațiile pe care le avem, dosarul se află în gestiunea Procuraturii pentru Combaterea Crimei Organizate şi Cazuri Speciale.

Este implicat Alexandr Stoianoglo?

Procurorul general Alexandr Stoianoglo este singurul oficial de rang înalt care a sărit în apărarea lui Platon după sentinţa de achitare. „În Republica Moldova sunt diferite sugestii referitor la achitarea domnului Platon, dar pot să vă spun cu toată responsabilitatea că dosarul penal în privința domnului Platon a fost falsificat totalmente. Chiar aici sunt prezenți și oamenii care știu despre asta din primele surse. De aceea, decizia de astăzi este una corectă și legală”, a declarat şeful Procuraturii Generale. La solicitarea aceluiași Stoianoglo, Platon a fost eliberat din penitenciar în vara anului 2020.

Amintim că relaţia dintre Sandu şi Stoianoglo nu este dintre cele mai prietenoase. Maia Sandu a mers până la căderea Guvernului pe care l-a condus opunându-se desemnării lui Stoianoglo şi a criticat în repetate rânduri activitatea acestuia în calitate de procuror general. La rândul său, Stoianoglo a informat misiunile diplomatice acreditate la Chişinău că Președinția ar face presiuni asupra Procuraturii Generale.