UE/„Noi facem gunoi și trebuie să plătim pentru gestionarea lui”

467
0
Eugen Camenșcic, consultant în managementul deșeurilor. Foto: zdg.md

Lipsa de interes a guvernanților și a personalului specializat în ceea ce privește colectarea și reciclarea deșeurilor sunt doar câteva dintre motivele pentru care sistemul în cauză este încă subdezvoltat în Republica Moldova. Despre aceasta am discutat cu Eugen Camenșcic, consultant în managementul deșeurilor.

– De ce în Republica Moldova e atât de gravă problema gunoiului?

Managementul deșeurilor este un proces destul de complicat, care necesită multă organizare. Procesul tehnologic nu-i greu: se colectează deșeurile, se transportă la linia de sortare, deșeurile nereciclabile se presează în containere, iar cele reciclabile – se vând. Infrastructura de colectare a gunoiului costă foarte mult. Dacă vorbim de sate și raioane, pentru fiecare gospodărie trebuie să oferi câte un tomberon, iar pentru fiecare localitate trebuie mașină și oameni care strâng gunoiul. E nevoie de infrastructură de sortare, de prelucrare a deșeurilor etc. Din deșeurile degradabile se poate obține biogaz. Infrastructura costă circa 200 de milioane de euro pentru toată Republica Moldova.

– Sunt deja 100 de milioane de euro, sub formă de credit, oferite R. Moldova de către Banca Europeană de Investiții (BEI).

Da, pentru 100 de milioane de euro a fost semnat Acordul. Prima tranșă e de 25 de milioane de euro. În cadrul Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului (MADRM), trebuie creată o echipă care ar avea capacitatea să implementeze proiectul de gestionare a deșeurilor, să cheltuie aceste 100 de milioane de euro și să organizeze autoritățile publice locale. Managementul deșeurilor înseamnă și comunicare: să le explice oamenilor de ce e necesar să colecteze și să sorteze deșeurile. Nu oamenii, MADRM trebuie să facă tot lucrul, dar ei vor coordona toate procesele de infrastructură și investiție. Acum nu-i nimeni responsabil.

Exemplu de lipsă de management: s-a oferit un grant de 9 milioane de euro pentru Primăria Chișinău. Nu există niciun plan concret de management al deșeurilor pentru Chișinău. Acești bani unde vor merge, pentru ce sunt, dacă lipsește o viziune clară?! Noi vorbim despre Chișinău, care n-are oameni capabili să înțeleagă cum trebuie implementat managementul deșeurilor. Problema este lipsa de personal.

Pur și simplu, în Republica Moldova avem maxim cinci experți în domeniul managementului deșeurilor, care înțeleg ce-i asta și cum trebuie realizat. Ei s-ar implica, dar trebuie să fie ascultați. Eu cred că noi în R. Moldova încă n-avem capacitățile necesare și trebuie să exportăm. Georgia a pus la punct un sistem eficient de management al deșeurilor, în timp de 10 ani. Noi, dacă mergem ca până acum, cred că ne întindem cel puțin 20-30 de ani. Trebuie să invităm experți din România și Georgia, care să ne ajute să nu facem greșeli pentru că nu avem timp.

– Cine trebuie să plătească pentru serviciul de colectare a deșeurilor?

Cetățenii achită pentru serviciile de salubrizare. Cu cât mai mulți oameni se conectează la sistemul de gestionare a deșeurilor, cu atât mai puțin costă întreținerea lui. Când aud că putem face bani din deșeuri, spun că e o aberație. Într-adevăr, o parte din deșeuri aduc venit. Reciclarea plasticului, a hârtiei, a cartonului și a sticlei este destul de profitabilă. Dar care-i problema? Jumătate dintre deșeuri sunt organice. Ca să prelucrezi fracția organică trebuie să cheltui bani.

În managementul deșeurilor, 70% constituie cheltuielile de colectare a gunoiului. Mașina trebuie să se oprească la fiecare casă, să ridice tomberonul și să transporte aceste gunoaie. Aceste cheltuieli trebuie acoperite. Deșeurile reciclabile trebuie vândute către companiile de reciclare. Banii care vin din vânzarea reciclabilelor trebuie să acopere cheltuielile pentru prelucrarea fracției organice: producerea compostului sau a biogazului. Ca, până la urmă, oamenii să achite mai puțin.

Oricum cetățenii trebuie să plătească. Nu există niciun sistem unde colectarea deșeurilor să fie fără plată. Dacă știți o țară unde gestionarea deșeurilor e pusă la punct și acolo nu este o taxă – spuneți-mi, vă rog. Eu voi învăța de la această țară.

– Pot fi obligați cetățenii să plătească pentru evacuarea gunoiului?

Sigur, da. Se aplică o taxă locală, pe care cetățeanul este obligat să o achite. Legea prevede că taxa pentru salubrizare se aplică pentru cetățenii domiciliați în localitate. Nu poți taxa omul care are viză de domiciliu, dar nu trăiește acolo. Eu sunt domiciliat în Alexanderfeld, r-l Cahul, dar nu mai locuiesc în sat de 25 de ani. Trebuie modificat Codul fiscal: în loc de cetățenii domiciliați să fie scris cetățenii care locuiesc acolo.

Taxa pentru salubrizare se calculează în funcție de veniturile oamenilor. Legislația prevede că această taxă nu trebuie să depășească un procent din venitul mediu lunar al localnicilor. Dacă în localitate oamenii câștigă lunar în medie cinci mii de lei, înseamnă că cetățeanul nu trebuie să plătească mai mult de 50 de lei pe lună. Noi achităm foarte mult pentru energia termică și nimeni nu spune nimic. Oamenii înțeleg că asta-i prea mult, dar oricum plătesc pentru că ei consumă. Noi facem gunoi și trebuie să plătim pentru gestionarea lui. Nu înțelegem că transformăm țara într-o gunoiște mare.

– Care-i rolul autorităților publice locale?

Sistemul trebuie să fie integrat la nivel de regiune pentru ca cetățenii să plătească mai puțin. Acum fiecare primărie implementează sistemul așa cum poate, iar asta a dus la faptul că în fiecare localitate avem câte cel puțin o gunoiște. Ceea ce nu trebuie să fie. Primarii pot doar organiza colectarea deșeurilor și aplica taxa pentru salubrizare.

– Cum se poate pune presiune pe guvernanți, ca să-și respecte obligațiile?

Să alegem oameni care într-adevăr vor să schimbe ceva și știu cum să o facă. Avem politicieni care vor să îmbunătățească managementul deșeurilor, dar nu știu cum. Sau vor, dar au alte priorități. Până acum politicienii noștri s-au gândit la alte lucruri.

E foarte dureros să introduci taxa pentru salubrizare sau să majorezi tariful. Autoritățile iau credite, dar nu se schimbă nimic esențial. În Chișinău trebuie pornită stația de sortare a deșeurilor. Pentru asta e nevoie de bani care trebuie luați de undeva. De unde? De la oameni. Trebuie ridicată taxa: de la 9 lei la 30 de lei.

– Există la noi cultura de a sorta gunoiul?

Cred că în R. Moldova oamenii sunt destul de disciplinați și respectă regulile. Oamenii noștri sunt demult gata să sorteze gunoiul. Urăsc atunci când aud de la politicieni argumente legate de mentalitate. Politicienii nu au mentalitatea necesară, ei nu știu cum să facă, nu au capacități, dar nu oamenii. Când merg în Europa, toți moldovenii sortează deșeurile, nu e vorba de mentalitate.

– Dacă ți s-ar propune să implementezi sistemul, ai accepta?

Da! Eu știu ce trebuie de făcut. Eu știu de unde să cer ajutor din afara țării. Cunosc oameni care au implementat sisteme de management al deșeurilor în România sau în Georgia. Am văzut că sunt profesioniști care într-adevăr vor să schimbe starea de lucruri. Da, cu mare drag m-aș implica în acest proces. Mulțumesc că m-ai lăsat să vorbesc.

Preluarea textelor de pe pagina www.gazetadechisinau.md pentru formatul online se face în limita a 1.000 de semne, cu indicarea linkului activ către articolul preluat.

Instituțiile de presă, care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica „Gazeta de Chișinău” și autorul informației. Materialele de presă sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe și de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here