Alegătorii de aur ai socialiștilor

376
0
Alegători transnistreni votând într-o secție de pe malul drept al Nistrului la scrutinul parlamentar din februarie 2019. Foto: Nadea Roșcovanu

Socialiștii se declară amenințător, din nou, cei mai mari apărători ai alegătorilor din Transnistria. În contextul narațiunii de apărători ai statalității moldovenești împotriva UE și NATO, locuitorii malului stâng al Nistrului au devenit pentru socialiști cel mai important electorat. PSRM a declarat că va apăra, ca niciodată, drepturile transnistrenilor la vot.

Susține și tu presa! Abonează-te la o sursă de informare independentă. Acum e simplu, intră pe

ABONAMENT

Vlad Batrîncea a declarat recent, potrivit site-lui formațiunii, că PSRM nu va permite niciunei forțe politice să împiedice cetățenii Republicii Moldova din Transnistria să își exercite dreptul la vot în cadrul alegerilor parlamentare anticipate.

Mai mult, același Batrîncea a amenințat că socialiștii nu vor admite repetarea „fărădelegilor” din noiembrie. El a acuzat mai mulți deputați PAS că au împiedicat locuitorii din stânga Nistrului să voteze la alegerile prezidențiale din noiembrie 2020.

De asemenea, parlamentarul socialist a mai spus că accesul la secțiile de votare trebuie asigurat tuturor moldovenilor cu drept de vot, indiferent unde s-ar afla ei, în Transnistria sau peste hotarele țării.

„Această atitudine discriminatorie față de cetățeni, care poate fi numită chiar fascistă, divizează oamenii în buni sau răi. Cine le-a permis să judece care cetățean este alegător corect și invers? Aici ei [deputații PAS] au mai trecut o linie roșie, pentru care într-un stat puternic aveau să răspundă în fața legii”, a opinat deputatul PSRM.

De cealaltă parte, Lilian Carp a calificat declarațiile lui Batrîncea drept „aberante, ca de fiecare dată”. „Din păcate, ei [socialiștii] folosesc alegătorii din Transnistria prin corupție în interesul lor personal. Noi am demonstrat acest lucru la alegerile prezidențiale. Băieții plăteau bani efectiv pentru voturi.”

„Ceea ce ne dorim noi este ca orice alegător, indiferent de unde este el, de la Tiraspol, de la Berlin sau Tokio, să voteze fără să fie corupt de anumiți hoți din Republica Moldova”, a spus Lilian Carp.

Cum a apărut interesul pentru alegerile din Moldova  

Problema alegătorilor din stânga Nistrului constă în faptul că sunt suspectați că, atâta timp cât nu au fost motivați financiar să participe la alegerile organizate de autoritățile constituționale, au manifestat o indiferență copleșitoare față de viața politică de pe malul drept.

De exemplu, la alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014, au participat doar 9.261 de cetățeni domiciliați în teritoriile ocupate.

Alegătorii de pe malul estic al Nistrului au început să manifeste subit interes la alegerile prezidențiale din 2016. În cadrul acestui scrutin, în primul tur, au participat 6.964 de votanți, iar în turul doi – 16.728 de persoane.

Impactul voturilor transnistrenilor a fost apreciat drept foarte mare în contextul în care candidatul Igor Dodon a obținut cu 65.000 de voturi mai mult decât contracandidata sa, Maia Sandu.

Interesul alegătorilor transnistreni a sporit substanțial la alegerile parlamentare din februarie 2019. Numărul cetățenilor din stânga Nistrului care au participat la scrutinul cu pricina a fost de aproximativ 30.000, aproape dublu comparativ cu alegerile prezidențiale din 2016.

Alegătorii din stânga Nistrului au fost transportați pe malul drept de către autobuzele Sheriff-ului. Ulterior, interesul holdingului de la Tiraspol față de alegerile parlamentare din Moldova a fost explicat prin faptul că procurorii de la Chișinău au închis, în toamna anului 2018, în ajunul scrutinului, dosarele deschise pe numele lui Gușan și Kazmalî pentru contrabanda cu țigări.

PSRM a reușit la alegerile prezidențiale din noiembrie 2020 să egaleze sau chiar să depășească recordul înregistrat de PDM în februarie 2019.

Aproape 32.000 de mii de transnistreni au participat la cel de-al doilea tur al scrutinului din noiembrie anului trecut.

Foarte ciudat, de această dată, regimul secesionist de la Tiraspol și-a suspendat carantina odioasă instituită pe 17 martie ca să le permită transnistrenilor să meargă pe malul drept. Mai mult, potentații de la Tiraspol au încurajat oamenii să meargă la secțiile de votare pe malul drept, solicitând Chișinăului să le garanteze securitatea.

Numărul alegătorilor din Transnistria și evidența Chișinăului

Conform datelor regimului secesionist de la Tiraspol, regiunea din stânga Nistrului are o populație de 465.000 de locuitori.

Potrivit Biroului politici de integrare de la Chișinău, în urma liberalizării regimului de vize cu UE, un număr tot mai mare de cetățeni de pe malul stâng al Nistrului își fac acte emise de către autoritățile constituționale.

De pildă, dacă în 2013, în Registrul de stat al populației erau luați în evidență de autoritățile constituționale de la Chișinău 285.947 de locuitori din stânga Nistrului și mun. Bender, la 1 aprilie 2021, acest număr a ajuns la 340.682. Dintre aceștia, 275.234 dețin buletin de identitate, iar 306.351 – pașaport al cetățeanului Republicii Moldova.

În septembrie 2020, în ajunul alegerilor prezidențiale, Comisia Electorală Centrală a solicitat Biroului politici de reintegrare propuneri pentru organizarea secțiilor de votare pentru 247.609 de alegători domiciliați în Transnistria, municipiul Bender şi în unele localități ale raionului Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Săptămânalul „Gazeta de Chișinău” publică în paginile sale și pe pagina web a publicației articole ce reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chișinău” este unul din puținele ziare rămase pe piața mediatică care face jurnalism liber și corect. Nu-l lăsa să dispară! Contribuie și tu la menținerea unei publicații libere. Acum poți face un abonament oricând și de oriunde te-ai afla. Dacă abonezi un om drag la formatul PRINT, atunci redacția îți oferă gratuit, prin poșta electronică, formatul PDF al gazetei, în fiecare zi de vineri, la prima oră. Susține „Gazeta de Chișinău” printr-un abonament în format PRINT sau PDF.

ABONAMENT

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here