UE/Gunoiștea discordiei de la Pașcani (VIDEO)

O gunoişte făcută pe un deal de deasupra satului Porumbeni din comuna Paşcani, raionul Criuleni, sufocă de mai mulţi ani locuitorii din zonă şi poluează mediul ambiant. În zilele caniculare mirosul emanat de gunoişte se extinde ca un capac deasupra Porumbenilor şi Paşcanilor şi se face simţit şi în localităţile vecine, Măgdăceşti şi Cricova. Când e vânt puternic, mii de pungi de plastic sunt ridicate în aer, apoi aşternute prin curţile oamenilor, zonele verzi şi albia râului Ichel.

În urma ploilor sau după topirea zăpezilor, apele contaminate de gunoaie se revarsă pe șesul pe care şerpuieşte Ichelul. Autorităţile locale, perindate de-a lungul anilor, au încercat în felul lor, fără succes, să soluţioneze problema gunoiştii neautorizate, în pofida faptului că aceasta a fost promisiunea electorală făcută de majoritatea celor ajunşi să cârmuiască localitatea.

2,6 hectare acoperite cu deşeuri

Gunoiștea Pașcanilor se întinde pe o fâşie de 2,6 hectare, între două terenuri agricole, mai la vale de Institutul de Fitotehnie Porumbeni. Printre mormanele de deşeuri, un drum îngust duce la cariera de piatră de la Cricova. Pe locul unde se întinde gunoiştea, a fost înainte o carieră de piatră, folosită la reconstrucţia Chişinăului dărâmat de aviaţia sovietică în august 1944. După epuizarea rezervelor de calcar în acest loc, la finele anilor 60, a rămas o groapă enormă.

Primii care au început să arunce deşeurile în fosta mină de piatră au fost locuitorii din Cricova. Ulterior, au început să evacueze încolo gunoiul şi localităţile vecine, Paşcani şi Măgdăceşti. Pe parcursul a 50 de ani groapa s-a umplut cu deşeuri, iar mormanele de gunoaie se ridică la suprafaţă. Deşi de mai bine de zece ani cei din Cricova şi Măgdăceşti nu mai duc gunoi încolo, mormanele de deşeuri continuă să crească ameninţător.

La o distanţă de cca 200 de metri de gunoişte se găseşte o vale unică, cu o adâncime de cel puţin 20 de metri, prin care curge râul Ichel. Din păcate, frumuseţea peisajului verde este afectată de pungile de plastic aduse de vânt dinspre gunoişte. Aceste pungi pot fi văzute peste tot pe o rază de cca un kilometru de la gunoişte: pe iarba înverzită, în copaci, în construcţii, în Ichel.

Cele mai deranjante pentru locuitorii din Paşcani şi Porumbeni par a fi însă incendiile de la gunoişte, când o perdea de fum toxic acoperă localitatea. Oamenii din sat spun că atunci trebuie să stea cu geamurile închise şi aproape că nu pot să iasă afară.

În special acest lucru a fost resimţit în vara anului 2018, când gunoiştea a ars timp de două săptămâni, până când focul a fost oprit de ploaie. Oamenii din Paşcani şi Porumbeni au semnat o petiţie, iar Primăria Paşcani a fost nevoită să găsească resurse financiare pentru procurarea unui hidrant.

Lupta pentru gunoaie

Deşi nu este autorizată şi nici nu întruneşte condiţiile necesare pentru autorizare, gunoiştea de la Paşcani, pe lângă faptul că reprezintă o sursă sigură de poluare a mediului ambiant, a devenit în ultimii zece ani motiv de ceartă pentru gestionarea ei.

Timp de doi ani, gunoiştea s-a aflat în gestiunea SRL Salubris Grup, al cărei proprietar şi administrator este Eugen Butucea, consilier local. Bărbatul susţine că cheltuia în jur de 20 de mii de lei pe an pentru a menţine gunoiştea în regulă. Întreprinderea lui Butucea se ocupa şi de colectarea deşeurilor de la gospodăriile casnice şi de la agenţii economici din localitate.

În 2015, pentru Salubris Grup apare un concurent, Întreprinderea Individuală Dragoş Chiriţa, înregistrată pe numele unui student de la Universitatea Cooperatist-Comercială, care a preluat gestiunea gunoiștii.

De fapt, firma era gestionată de Angela Chiriţa, mama tânărului Dragoş Chiriţa, care s-ar fi aflat în relaţii amicale cu primarul de Paşcani, Vasile Gîrbea. Ulterior, Vasile Gîrbea a devenit naşul de cununie al lui Dragoş Chiriţa. Angela Chiriţa neagă că iniţierea afacerii ar fi avut legătură cu şeful administraţiei locale.

„Procurasem un tractor şi tot mai mulţi oameni ne rugau să le transportăm ceva, inclusiv deşeurile, la groapa de gunoi. La un moment dat am început să prestăm servicii şi pentru administraţia locală. De la Primărie mi-au zis că trebuie să legalizez cumva afacerea, ca să-mi poată achita serviciile cu factură. Apoi şi băiatul urma să-şi încheie studiile. Ca să nu-l scap peste hotare, am decis să-i fac o afacere. Pot să vă spun că am muncit mult. Noi nu aveam angajaţi. Colectam deşeurile personal, împreună cu copiii mei. A fost foarte greu la început. În sat mai erau câteva gunoişti pe care noi le-am lichidat. Scopul meu a fost să facem localitatea mai curată şi cred că ne-a reuşit”, ne-a declarat Angela Chiriţa.

După înlăturarea SRL Salubris grup de la gestionarea gunoiștii, acolo au avut loc mai multe incendii. Familia Chiriţa şi Vasile Gîrbea l-au acuzat pe Butucea că ar fi plătit oameni ca să dea foc la gunoi şi să provoace nemulţumirea comunităţii. Pe de altă parte, Butucea îi învinuia pe noii „şefi” ai poligonului de gunoi de gestionare incorectă.

În martie 2020, Consiliul local Paşcani a înregistrat întreprinderea municipală Salubritate, abilitată cu salubrizarea localităţii, evacuarea deşeurilor şi gestionarea gunoiștii. Administratoare a întreprinderii a fost numită Angela Chiriţa.

„Am angajat un paznic, au fost semnate contracte, a fost adus un buldozer”, ne-a comunicat administratoarea de la ÎM Salubritate. Femeia a precizat că taxele de 25 de lei pe lună achitate pentru evacuarea deşeurilor nu acoperă nici 40 la sută din cheltuielile întreprinderii, deficitul financiar fiind recuperat din bugetul administraţiei publice locale.

O situaţie similară ne-a prezentat şi Eugen Butucea, care spune că nu a primit nicio subvenţie de la administraţia locală. Din discuţia avută cu antreprenorul am înțeles că veniturile firmei provin din exporturile deşeurilor sortate. Astfel, o tonă de deşeuri din plastic costă în jur de 600 de euro, iar preţul unei tone de deşeuri din sticlă ajunge până la 200 de euro.

Chiar lângă gunoişte, am întâlnit câţiva muncitori care sortau manual deşeurile. Alături, se află o linie de sortare a deşeurilor care nu a fost încă dată în exploatare. „Am început construcţia cu patru ani în urmă. Suntem pe ultima sută de metri, peste vreo două – trei luni începe să funcţioneze. Banii provin din circuitul economic al întreprinderii, am luat şi credite. Poate că era gata, dar ne-a încurcat pandemia. Nu au fost efectuate exporturi şi nu au fost bani suficienţi”, ne-a spus Eugen Butucea.

Împăcarea

După „războiul” pentru gunoiştea de la Paşcani, care a durat câţiva ani, a venit şi „pacea”. Nu cunoaştem ce a dus la marea împăcare, putem doar să presupunem că ar fi vorba de scăparea de sub control a situaţiei ecologice.

Primarul de Paşcani, Vasile Gîrbea, ne-a comunicat că îşi pune speranţe în Eugen Butucea, care mai este şi consilier local, şi că a ajuns cu acesta la o înţelegere ca să facă ordine la gunoiştea care va rămâne în continuare în gestiunea ÎM Salubritate.

„Avem un agent economic care în timpul apropiat va pune în funcţie linia de sortare şi deşeurile vor fi transportate la fabricile de reciclare. Sunt sigur că se va face regulă. Gunoiştea este de zeci de ani, cu astfel de probleme se confruntă aproape toate localităţile din republică. Îmi pun speranţe în agentul nostru economic. Linia de sortare poate că ne va permite să autorizăm gunoiştea. Din păcate, nu avem altă soluţie. Bugetul local nu ne permite să amenajăm o gunoişte modernă, conform standardelor. Acum lucrăm la convingerea oamenilor să sorteze deşeurile. Vor fi şi taxe diferenţiate, mai mici, pentru cei care sortează deşeurile. Pentru cei care nu vor dori să facă acest lucru taxele se vor ridica până la 50 de lei lunar”, ne-a explicat edilul.

Întrebat dacă nu a aplicat la proiecte pentru granturi ca să rezolve problema deşeurilor, Gîrbea a declarat că nu este chiar atât uşor de a obţine finanţări şi că nu a vrut să încurce agentului economic care este din localitate.

Şi Eugen Butucea susţine că lucrurile s-au schimbat şi că a găsit limbaj comun cu primarul. Totodată, i s-a permis să colecteze deşeurile de la gospodăriile casnice din Porumbeni. Antreprenorul mai spune că se implică şi la salubrizarea localităţii: „Interesul meu este ca să avem o localitate curată. Interesul civic predomină asupra interesului economic. O săptămână în urmă, am făcut curăţenie pe malurile râului Ichel”. Antreprenorul s-a arătat optimist că, timp de un an, va face ordine la gunoişte, iar pungile de plastic împrăştiate de vânt vor dispărea.

Mai puţin încrezătoare în potenţialul lui Butucea s-a arătat Angela Chiriţa, deşi nu a exclus o colaborare pe viitor cu acesta. Femeia ne-a spus că pungile şi sticlele de plastic care ajung în Ichel nu sunt de la gunoiştea pe care o gestionează, ci de la deşeurile stocate lângă linia de sortare a SRL Salubris Grup: „Dacă aţi văzut drumul care duce spre mina de la Cricova, noi am ridicat maluri ca să nu se împrăştie gunoiul. Peste drum este gunoiul lui Butucea. De acolo ajung gunoaiele în Ichel. Noi nu răspundem pentru ele, dar este neplăcut”.

Angela Chiriţa ne-a mai comunicat că preconizează să instaleze o linie de sortare a deşeurilor. „Aţi văzut unde e ghereta paznicului? Acolo am pregătit platoul. Dar nu avem electricitate. Butucea şi-a tras linie de înaltă tensiune, dar noi nu putem lua curent de la el. Am găsit susţinere la domnul primar. Vom extinde reţelele electrice, apoi vom amenaja şi linia de sortare, iar deşeurile sortate şi presate le vom vinde firmelor care le exportă la uzinele de reciclare. Astfel va fi suplinit şi bugetul local, şi se va face ordine. Nu exclud că vom vinde deşeurile firmei Salubris Grup, dacă vor dori”, ne-a declarat femeia.

Şeful Inspectoratului de Mediu Criuleni: „Nu au alte soluţii”

Ion Guzun, şeful Inspectoratului de Mediu al raionul Criuleni, susţine că administraţia locală din Paşcani a avansat mult în ultima perioadă în gestionarea gunoiştii care nu întruneşte criteriile pentru a fi autorizată.

„Gunoiştea este din perioada sovietică. Ştiu că sunt probleme acolo, că se poluează mediul, se poluează Ichelul care se revarsă în Nistru, de unde bem apă. Am aplicat multe amenzi. Dar administraţia locală de la Paşcani nu prea are soluţii. Şi aşa au făcut mult pentru a ţine cât de cât situaţia sub control. Este salutară intenţia de sortare a deşeurilor şi reciclarea. Dar şi aşa, gunoiştea de la Paşcani nu poate fi autorizată. Trebuie să fie plasată la o distanţă anumită de localitate, să nu existe resurse de apă. Dar nici bani nu au pentru a amenaja o gunoişte nouă. De fapt, cu această problemă se confruntă majoritatea localităţilor din R. Moldova. Aproape în fiecare sat este cel puţin o gunoişte care nu e autorizată”, ne-a spus funcţionarul.

Ion Guzun a precizat că s-a contat mult pe amenajarea unei gunoişti lângă satul Hrușova, care urma să deservească mai multe localităţi, inclusiv comuna Paşcani. Uniunea Europeană a alocat fonduri generoase pentru amenajarea gunoiștii, însă nu a fost să fie după ce conducătorii unui ONG în complicitate cu foşti funcţionari din conducerea raionului Criuleni au deturnat fondurile europene. Acum administraţia raionului Criuleni a fost pusă în situaţia de a returna un milion de euro, banii deturnaţi şi penalităţile.

Soluţia Chişinăului, de nouă ani doar pe hârtie

Veronica Focşa, şefa Direcției control, gestionare deșeuri și substanțe chimice a Inspectoratului pentru Protecţia Mediului, ne-a comunicat că cunoaşte situaţia de la Paşcani, care este una gravă. Iar soluţia ar putea veni în urma realizării Strategiei Naţionale de implementare a deşeurilor pentru anii 2013-2027, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 248 din aprilie 2013. Documentul prevede formarea a opt puncte regionale de colectare şi depozitare a deşeurilor, care să conducă în cele din urmă la dispariţia gunoiştilor din localităţi.

Întrebată la ce etapă de implementare se află Strategia respectivă, funcţionara ne-a răspuns că e la „etapa studiilor şi discuţiilor”. Totodată, autorităţile se află în aşteptarea unor granturi din exterior, care vor face posibilă trecerea Strategiei la o nouă etapă, cea a implementării reale.