Curtea Constituțională a constatat joi existența circumstanțelor care justifică dizolvarea Parlamentului Republicii Moldova. Astfel, președinta R. Moldova, Maia Sandu, urmează să dizolve Parlamentul și să anunțe data la care urmează să fie organizate alegerile parlamentare anticipate.
Susține și tu o instituție de presă liberă! Donația ta va contribui la susținerea activității noastre prin care informăm societatea echidistant și corect. Ajută-ne să promovăm adevărul, dreptatea și libertatea.
SUSȚINE„Curtea Constituțională a decis: Se constată drept circumstanță care justifică dizolvarea Parlamentului – imposibilitatea formării Guvernului”, a menționat președinta Curții Constituționale, Domnica Manole.
Deși PSRM nu a avut o reacție la decizia Înaltei Curți, comentatorul politic Cornel Ciurea a calificat hotărârea „extrem de politizată”, „care vine în contradicție cu argumentele prezentate de cei din Parlament, ce s-au inspirat din hotărârile Curții”.
„Mi se pare o decizie a unei Curți Constituționale, care este neconstituțională. Nu înțeleg cum ar putea să intre în vigoare dacă au votat doar trei judecători.”
„Parlamentul nu poate fi dizolvat imediat”
Parlamentul, a adăugat el, oricum nu poate să fie dizolvat din cauza situației excepționale. „Fie va fi o confruntare în continuare între Președinte și Parlament, fie va fi identificată o cale de mediere agreată de ambele părți.”
Expertul în drept constituțional Nicolae Osmochescu a declarat pentru GAZETA de Chișinău că, „în cazul unui răspuns favorabil din partea Curții Constituționale pentru șefa statului, dizolvarea nu poate să fie realizată deoarece Constituția prevede expres că Parlamentul nu poate să fie dizolvat în perioada stării de urgență, asediu sau de război”.
Trebuie spus că Partidul Acțiune și Solidaritate a contestat la Curtea Constituțională Hotărârea privind instituirea stării de urgență. Prin urmare, Înalta Curte trebuie să se pronunțe și în acest sens.
Cum s-au derulat evenimentele
Pe 23 decembrie 2020, în scopul declarat al declanșării alegerilor parlamentare anticipate, Ion Chicu, în prezența președintelui Parlamentului Republicii Moldova, și-a anunțat demisia din funcția de prim-ministru.
Acest lucru a implicat demisia întregului Guvern. Pe 28 decembrie 2020, șeful statului a organizat consultări cu fracțiunile și grupurile parlamentare în vederea desemnării unui candidat pentru funcția de prim-ministru.
Niciuna dintre fracțiunile parlamentare nu a înaintat candidat la funcția de prim-ministru. Toate au indicat că pledează pentru alegeri parlamentare anticipate.
În lipsa oricăror acțiuni din partea fracțiunilor parlamentare, la 27 ianuarie 2021, Maia Sandu a emis Decretul nr. 25-IX prin care a desemnat-o pe Natalia Gavriliță în calitate de candidat pentru funcția de prim-ministru.
Pe 11 februarie 2021, în ședința plenară a Parlamentului, candidatul desemnat a prezentat programul de activitate și întreaga listă a Guvernului, iar Parlamentul nu a acordat vot de încredere guvernului propus.
La 11 februarie 2021, au avut loc noi consultări potrivit art. 98 alin.(1) din Constituție. La finalizarea acestora, prin decretul președintelui Republicii Moldova nr. 32-IX din 11 februarie 2021, a fost desemnată repetat Natalia Gavriliță în calitate de candidat pentru funcția de prim-ministru.
Ulterior, prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 6 din 23 februarie 2021, a fost declarat neconstituțional decretul Președintelui Republicii Moldova nr. 32-IX din 11 februarie 2021 privind desemnarea candidatului pentru funcția de prim-ministru.
Totodată, Curtea a dispus că fracțiunile parlamentare şi președintele Republicii Moldova trebuie să recurgă la noi consultări.
Pe 16 martie 2021, șeful statului a organizat noi consultări cu fracțiunile și grupurile parlamentare în vederea desemnării unui candidat pentru funcția de prim-ministru. În aceeași zi, constatând retragerea candidatului susținut de majoritatea parlamentară, Mariana Durleșteanu, președintele a emis decretul nr. 47-IX, prin care l-a desemnat pe Igor Grosu în calitate de candidat la funcția de prim-ministru.
La 17 martie 2021, grupul de deputați din PSRM, Partidul Șor și Pentru Moldova a depus o sesizare prin care au solicitat Curții Constituționale controlul constituționalității decretului prin care Igor Grosu a fost desemnat în calitate de candidat pentru funcția de Prim-ministru. Iar la 22 martie 2021 Curtea Constituțională a recunoscut constituțional decretul în cauză.
La 25 martie 2021, deși a fost inclusă pe ordinea de zi a ședinței plenare, examinarea subiectului cu privire la acordarea votului de încredere listei și Programului de activitate a Guvernului a eșuat din cauza neîntrunirii cerinței de cvorum.
Fracțiunile parlamentare PSRM și Partidul „Șor” (incluzând platforma „Pentru Moldova”) au blocat deliberat şedinţa plenară prin părăsirea sălii legislativului.
Președintele Parlamentului a anunțat, în două rânduri, că lipsa cvorumului echivalează cu eșuarea tentativei de învestitură a Guvernului sau, în sensul art. 85 alin.(2) din Constituție, cu respingerea solicitării de învestitură.
În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Site-ul „gazetadechisinau.md” publică articole care reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de editorialiști și jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chisinau” este o sursă de informare credibilă pe piața mediatică din Republica Moldova. Nu o lăsa să dispară! Contribuie la menținerea unei publicații libere. Acum poți face și tu o donație.
SUSȚINE
