Remitențele, marja bancară și necesitatea de solidarizare economică

768
0

Unele evoluții legate de economia moldovenească continuă să surprindă pe fondul crizei economice, politice și sanitare în care se afundă tot mai mult statul Republica Moldova în contextul crizei pandemice globale.

Susține și tu o instituție de presă liberă! Donația ta va contribui la susținerea activității noastre prin care informăm societatea echidistant și corect. Ajută-ne să promovăm adevărul, dreptatea și libertatea.

SUSȚINE

Aflăm din datele Băncii Naționale că în primele două luni din 2021, transferurile bănești de peste hotare efectuate în favoarea persoanelor fizice prin intermediul băncilor au ajuns în primele două luni din 2021 la 219 milioane de dolari.

Record absolut

Este un record absolut pentru Republica Moldova. Recordul anterior a fost în anul 2013, când pe fundalul unei perioade relativ prospere în economia mondială și cea europeană remitențele în primele două luni au fost de 203 milioane de dolari. În anul 2008, înainte de criza economică globală, acestea au fost de 194 milioane de dolari. În perioada de criză ce a urmat în 2009-2010, acestea au scăzut simțitor. Un lucru firesc, or atunci, în urma crizei, au scăzut salariile mai în toate țările, dar și locuri de muncă au devenit mai puține. Iată că, în pofida coronacrizei mondiale, provocate de pandemia de COVID-19, remiterile moldovenilor sunt în creștere și țin pe linia de plutire economia de consum de acasă.

Mai mult ca atât, suma reală al remiterilor ar fi mai mare de 219 milioane de dolari. Potrivit  unui studiu al Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale Viitorul, chiar în condițiile actuale, prin intermediul băncilor moldovenii transmit acasă cel mult 80% din banii care ajung în țară de la și către persoanele fizice. Restul sunt transmiși, potrivit expertului IDIS Veaceslav Ioniță prin microbuzele și autobuzele care vin din țările unde lucrează moldovenii și prin carduri bancare emise în străinătate. Dacă ținem cont de această componentă, volumul de bani trimiși acasă de moldoveni mai crește cu încă 55 de milioane de dolari. La această sumă mai trebuie adăugate alte 55 de milioane de dolari, care, potrivit estimărilor IDIS Viitorul, sunt aduse personal de cetățenii care vin în vizită. Astfel volumul total de bani care ar fi intrat în țară de la cetățenii noștri prin toate canalele posibile se ridică în primele două luni ale anului la cel puțin 330 de milioane de dolari, estimează Ioniță.

Suma remitențelor – comparabilă cu veniturile din exporturi

Totuși, în opinia expertului, creșterea în cea mai mare parte este determinată de dificultăți de a transmite bani pe căi neformale. Potrivit lui, în fapt volumul real al remitențelor nu a crescut, dar a crescut doar partea transmisă prin bănci dând de înțeles că în perioada anterioară pandemiei, când circulația între state era mult mai lejeră, suma transmisă pe căi informale și care nu era reflectată în statisticile BNM ar fi fost mult mai mare.

Expertul mai amintește că în 2020 volumul total a remitențelor a ajuns la 1,487 miliarde de dolari, înregistrând o valoare maximă în ultimii șase ani. Dacă luăm în calcul cele două luni din anul în curs, într-un an, din 1 martie 2020 și până la 28 februarie 2021, adică în perioadă în care ne aflăm în criza pandemică, volumul remitențelor a ajuns la 1,533 miliarde de dolari.

Este o sumă enormă pentru Republica Moldova, care anul trecut a exportat mărfuri în valoare de 1,9 miliarde de dolari. Altfel spus, dacă ținem cont de ponderea remiterilor informale, calculate de IDIS, volumul de bani intrați prin remitențe în 2020 se apropie de valoarea exporturilor o bună parte din care sunt reexporturi cu o valoare adăugată foarte redusă. Deci putem afirma că remitențele sunt principalul motor al economiei moldovenești, iar importanța lor în această perioadă de coronacriză a crescut considerabil.

O bună parte ajung pe piața imobiliară

Cum influențează acești bani piețele din Republica Moldova? Potrivit observatorilor economici, o bună parte din remiteri ajung pe piața imobiliară și în alte investiții pe termen lung. Altfel spus, oamenii, ca să se protejeze de efectele unei crize economice, care poate veni după ce vor fi epuizate toate resursele de menținere artificială a economiei în țările europene, vor să rămână măcar cu o proprietate imobiliară procurată acasă. Chiar dacă numărul tranzacțiilor imobiliare, a creditelor ipotecare, dar și prețul mediu al locuințelor a scăzut nesemnificativ în 2020, cererea de pe piața imobiliară este încă destul de înaltă grație banilor intrați de peste hotare. Mai mult, în viitorul apropiat, din cauza dării în exploatare a unui număr tot mai mic de locuințe, dacă cererea se va menține, am putea să ne așteptăm la o scumpire a spațiului locativ.

Diferența de curs valutar a sporit veniturile băncilor

De menționat că sporirea remitențelor se reflectă și asupra volumului operațiunilor de schimb valutar. Astfel, veniturile băncilor comerciale moldovenești din diferența de curs valutar în lunile ianuarie-februarie 2021 au sporit cu 9,2% sau cu 13,4 milioane de lei față de aceeași perioadă din anul 2020 și au constituit 159,23 milioane lei.

Veniturile băncilor au sporit și din majorarea marjei bancare, adică a diferenței dintre cursul de vânzare și cel de cumpărare a valutei cu care operează băncile comerciale. Dacă acum un an această diferență se încadra în valoarea de 10 -15 bani, pe moment (25 martie), marja bancară variază între 17 și 27 de bani în cazul Euro, care este cea mai tranzacționată valută pe piața valutară moldovenească.

Maia Sandu cheamă sistemul bancar să se solidarizeze cu restul economiei

Deși coronacriza a afectat și sectorul bancar, profitul băncilor moldovenești fiind în scădere cu circa 27% în 2020, acestea sunt încă într-o situație relativ bună comparativ cu alte ramuri ale economiei.

În acest context, marți, 23 martie, președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a avut o întâlnire cu Guvernatorul Băncii Naționale, Octavian Armașu.

În cadrul discuțiilor, Guvernatorul a prezentat informații recente privind evoluția prețurilor și a inflației, situația de pe piața valutară și volumul remitențelor. O atenție deosebită a fost acordată sectorului bancar – în mod special, stabilității acestuia și măsurilor de supraveghere aplicate de BNM.

Am îndemnat încă o dată reprezentanții sistemului bancar să-și asume un rol mai activ în depășirea crizei pandemice și financiare prin care trec majoritatea agenților economici. Acest lucru este posibil ajutând întreprinderile mici și mijlocii, mai ales pe cele din sectorul agricol. Am menționat, în contextul dat, posibilitatea de stimulare a creditării, de către bănci, a agenților economici. Resurse financiare în băncile comerciale există și acestea trebuie să lucreze pentru creditarea, respectiv salvarea economiei”, a spus președintele Sandu, chemând la solidaritate.

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Site-ul „gazetadechisinau.md” publică articole care reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de editorialiști și jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chisinau” este o sursă de informare credibilă pe piața mediatică din Republica Moldova. Nu o lăsa să dispară! Contribuie la menținerea unei publicații libere. Acum poți face și tu o donație.

SUSȚINE