„Ploaia” e de vină: De ce se macină tencuiala la Sala cu Orgă

1367
2
Foto: Natalia Munteanu

După trei ani de la restaurarea Sălii cu Orgă, a crăpat tencuiala de sub cei doi lei care străjuiesc intrarea în edificiu. De vină ar fi precipitațiile care macină stratul de mortar folosit la construcția soclului, dar mai ales lipsa materialelor rezistente și de calitate, destinate mediului exterior.

Susține și tu o instituție de presă liberă! Donația ta va contribui la susținerea activității noastre prin care informăm societatea echidistant și corect. Ajută-ne să promovăm adevărul, dreptatea și libertatea.

SUSȚINE

Amestecul de materiale pentru construcții a fost altul decât era nevoie. „Problema a apărut din cauza că s-a folosit un amestec pentru interior, dar nu pentru exterior. La inaugurarea din ianuarie 2018, trebuia să vină o comisie de la București să vadă că s-au terminat lucrările. De aceea, s-a făcut repede. A rămas să se finiseze pe parcurs. Cum se încălzește, va fi schimbat. Va fi pusă bază de material rezistent la exterior, din granit, de culoarea treptelor, cum s-a pus la ferestre. Când se rezolvă baza pentru lei, atunci se lasă un lăcrimar, iar pe pereți nu va mai curge apă”, ne spune arhitectul Gheorghe Bulat, responsabil de proiectul de renovare a Sălii cu Orgă.

Deși au trecut trei ani de la ceremonia de inaugurare a spațiilor restaurate în cadrul primei etape, arhitectul proiectant susține că „lucrările încă nu-s date în exploatare, urmează să se facă o revizie, iar toate defectele vor fi înlăturate”. E o normalitate în domeniul construcțiilor, afirmă Bulat, ca înainte de a se da în exploatare, să se verifice și să se identifice toate neajunsurile care apoi se înlătură.

De obicei, termenul de garanție la lucrări este de cinci ani, dar depinde de contractul dintre client și antreprenor. Anumite lucrări sunt de conservare, adică nu sunt de finisare, definitive”, susține arhitectul Andrei Vatamaniuc de la Centrul de Urbanism Chișinău.

La rândul său, fiindu-i solicitată opinia, doctorul în arhitectură Sergius Ciocanu ne-a declarat că „este straniu să auzi că la soclu, deci pentru lucrări de exterior, au fost utilizate materiale aplicabile pentru lucrări de interior. Faptul explică pe deplin cele întâmplate”.

Și Mariana Șlapac, doctor habilitat în studiul artelor, denotă că măcinarea tencuielii înseamnă că „n-au fost utilizate materialele cuvenite și există niște probleme legate de tehnica de construcții”.

Am vorbit și cu Larisa Zubcu, directorul general al instituției, care confirmă că „Sala cu Orgă se află încă în proces de reparații”. Etapa a doua de restaurare, care prevede renovarea sălii de concerte și a holurilor, se amână din cauza pandemiei.

Nu e prima dată când soclul pe care stau cei doi lei are de suferit din cauza ploii și a zăpezii. Cel puțin asta ne-a spus Larisa Zubcu. „Nu știu de ce s-a reparat deja de trei ori, dar nu ține pentru că se adună foarte multă apă. Acum arhitectul și compania de construcții se gândesc foarte serios să pună ceva trainic și pentru mult timp. Chiar săptămâna trecută am avut o ședință. Se adună apă, zăpadă. Noi măturăm dar, când îngheață peste noapte și după aceea se topește, n-ai cum evita și din cauza asta se macină. În rest nu avem probleme. Peste tot e foarte bine, dar iată locul acesta. Iarna asta a fost cel mai evident”, susține șefa Sălii cu Orgă.

Lucrările de restaurare a edificiului au fost executate cu suportul financiar al Guvernului României, care a donat în acest scop un milion de euro Republicii Moldova. Bani din care s-a făcut demisolul clădirii, s-a consolidat fundamentul, a fost renovată fațada și reparat acoperișul Sălii cu Orgă din Chișinău.

Act de huliganism la Sala cu Orgă

În seara zilei de 8 martie, un bărbat a spart un geam mic de la demisolul Sălii cu Orgă, dinspre strada Vlaicu Pârcălab. Înconjurând clădirea, am văzut un angajat al Sălii cu Orgă care aduna cioburile într-o găleată. Sala cu Orgă este vegheată de camere video, astfel nu i-a fost greu Poliției să-l descopere pe făptaș.

Suntem o instituție expusă public: n-avem curte, n-avem gard. După reparații, am hotărât să nu mai punem gratii, dar viața ne arată că probabil vom reveni la ele. A mai fost odată, era un grup de narcomani. Aici se filmează. A fost Poliția. Se vede că e un tânăr în stare de ebrietate. Va trebui totuși să revenim la gratii. Am vrut să fim civilizați, dar nu e posibil”, povestește Larisa Zubcu.

Sala cu Orgă este un monument de arhitectură de însemnătate națională. A fost construită la sfârşitul secolului al XIX-lea – începutul secolului al XX-lea, sub conducerea inginerului Mihail Cecheru-Cuș. Edificiul se impune prin forme monumentale, executate preponderent în stil clasic, îmbinate cu unele elemente ale stilului romantic. Cupola şi grupurile sculpturale imprimă clădirii o expresivitate artistică aparte. Până în anul 1974, clădirea a găzduit Banca de Stat.

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Site-ul „gazetadechisinau.md” publică articole care reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de editorialiști și jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chisinau” este o sursă de informare credibilă pe piața mediatică din Republica Moldova. Nu o lăsa să dispară! Contribuie la menținerea unei publicații libere. Acum poți face și tu o donație.

SUSȚINE

2 COMENTARII

  1. […] Sala cu Orgă din Chișinău a rămas demult fără cele zece sculpturi de pe fațadă. Statuia zeului roman al comerțului – Mercur, muzele și grifonii au fost demontate de-a lungul deceniilor din cauza stării avansate de degradare în care ajunseseră. Sculpturile vor fi executate din nou până în anul 2027. […]