„Armistițiu politic”, propus de Candu în Parlament și votat cu bucluc de doar 57 de deputați

Parlamentul a aprobat vineri, 11 martie, o declarație prin care ar trebui instituit un „armistițiu politic” în fața crizei umanitare provocate de pandemia de COVID-19 în R.Moldova. Conform documentului, deputații se angajează să acționeze împreună, dincolo de pozițiile lor politice, ideologie sau simpatii reciproce, pentru a identifica și promova soluții pe mai multe domenii strategice. „Constatând necesitatea unui consens național pe durata crizei pandemice, declarăm armistițiu tuturor disputelor politice și ne angajăm că îndreptăm toate eforturile și capacitățile noastre pentru diminuarea efectelor catastrofale ale pandemiei prin asigurarea unei guvernări responsabile a țării”, se arată în Declarație.

Proiectul acesteia, prezentat în plen de liderul „Pro Moldova”, Andrian Candu, a provocat însă dezbateri și replici tăioase din partea unor deputați.

Deputatul PAS Dumitru Alaiba a accentuat, bunăoară, că „marele absent” din această declarație este cuvântul corupție. „Dumneavoastră considerați că această problemă nu agravează pandemia sau corupția o să fie atribuită la dispute politice?”, l-a întrebat el pe Candu.

La rândul său, vicepreședintele Platformei DA, Alexandr Slusari, a declarat: „Noi suntem gata să facem un armistițiu politic, dar nu cu toți. Cu grupări criminale noi armistițiu nu o să facem niciodată”.

„Este doar o declarație simbolică, care nu va ajuta la nimic. Noi deviem de la problemele actuale, acest subiect ne-a luat foarte mult timp și declarația rămâne o simplă declarație și nu se va schimba nimic”, a spus liderul PDM, Pavel Filip.

În final, însă, „armistițiul politic” a fost adoptat cu votul a 57 de deputați din 91 înregistrați la ședința de vineri a Parlamentului. Prin această declarație ei își asumă următoarele priorități: imunizarea a 70% din populația țării în următoarele 12 luni; deblocarea asistenței externe; măsuri pentru susținerea mediului de afaceri și păstrarea locurilor de muncă; măsuri pentru susținerea grupurilor defavorizate și a pensionarilor; creșterea capacităților sistemului medical și de educație; reluarea reformelor în domeniile vitale cum este justiția, economia, administrația publică.