Hotarul de la Nistru, tot mai sufocant

480
0

Deși Chişinăul a cerut în repetate rânduri Tiraspolului să ridice interdicțiile de circulație, instituite în Zona de Securitate sub pretextul pandemiei, subliniind că acest lucru încalcă drepturile cetățenilor și face imposibil accesul oamenilor inclusiv la serviciile medicale oferite de RM, Tiraspolul continuă să se opună acestui proces. La 21 ianuarie, administrația nerecunoscută a anunțat că elimină așa-numitele „posturi de carantină”. La scurt timp, Tiraspolul a anunțat despre prelungirea cu încă două luni a carantinei, măsurile restrictive urmând a fi menținute până la 1 aprilie.

Sergiu Oprea, primarul de Corjova, Dubăsari, ne-a informat că începând cu 1 februarie au dispărut posturile mobile care puteau fi văzute la intrarea în localitate, dar au rămas blocurile de beton care separă satele Cocieri de Corjova și camerele video instalate de autoritățile separatiste care monitorizează locuitorii din regiune.

Viața a rămas neschimbată, cum o duceam greu așa o ducem. Pe lângă aceste blocuri de beton care separă satul nostru de Cocieri, este și un post la care sunt prezenți așa-numiții grăniceri, care, dacă vor, cer actele la control, dacă nu vor – nu le cer. Totodată nu toți oamenii din Corjova au acces la servicii medicale. Avem un singur centru de sănătate, în satul vecin, Cocieri, care e supraîncărcat, deoarece deservește patru localități. Locuitorii din Corjova trebuie să fie în evidența unui medic de familie. Mulți nu au știut și, atunci când s-au adresat, medicul le-a spus că au deja prea mulți în evidență, trebuie până la 1600, iar ei au peste 2000 de persoane. Oamenii au fost îndemnați să-și caute un medic de familie la Criuleni ori în alte sate”.

Potrivit primarului, în aceste condiții, locuitorii din Corjova trebuie să traverseze zeci de kilometri pe la bacul de la Molovata Nouă, unica ambarcațiune cu care pot călători de pe un mal pe altul pentru a ajunge la o consultație. „Măcar o asistentă medicală dacă am avea în sat să facă o injecție unui bătrân. Sunt timp de nouă ani primar. Avem multe probleme, dar niciun deputat nu a venit în acest răstimp să ne asculte și să ne ajute să soluționăm aceste probleme”, mai spune Sergiu Oprea.

Fără „grăniceri”, dar monitorizați video

În prezent, primarul este cel care le aduce pensiile bătrânilor de la oficiul poștal din satul vecin, dar și unele medicamentele prescrise.

Medicamentele sunt procurate de peste Nistru. Apoi merg și le iau pensiile cu ajutorul procurii. Îndeplinesc toate funcțiile pe care trebuie să le îndeplinească instituțiile desconcentrate ale statului într-o localitate. În opinia mea, nu pandemia ne-a făcut viața grea, ci politică și interesele economice ale celor care au acaparat această regiune. Un singur lucru dorim, să fie ridicată carantina și să ni se permită să mergem liber, nu monitorizați de camere video, și fără să completăm fișe „migraționale” ca să ajungem acasă”, a mai spus primarul.

Veteranul de război, Valeriu Mițul, ex-primar de Corjova este unul din puținii locuitori ai satului care nu au acceptat așa-numita cetățenie „rmn”. Având doar buletinul de identitate eliberat de autoritățile Republicii Moldova, acesta nu are acces în or. Dubăsari, altfel riscă să fie amendat. Pentru a ajunge pe malul drept trebuie să facă o cale lungă cu bacul pe Nistru, pe la Molovata Nouă.

Locuitorii satului sunt monitorizați în continuare prin intermediul camerelor video. Nu știm cine ne urmărește: KGB-ul, miliția și cu ce scop? Am cerut să fie înlăturate toate aceste impedimente. Ne-au spus că problemele acestea vor fi discutate când se va întruni Comisia Unificată de Control. Noi însă ce să facem până atunci, de unde să ne luăm pensiile și în ce mod să ajungem la un medic?”, s-a interesat disperat veteranul.

În context amintim că activitatea CUC este blocată deja timp de patru luni de autoritățile de la Tiraspol.

Valeriu Mițul se arată îngrijorat că așa-numiții grăniceri ar putea să-și continue activitatea și să blocheze libera circulație a oamenilor și după anularea carantinei. Unica soluție e ca autoritățile de la Chișinău să intervină cu mai multă fermitate și să soluționeze aceste cazuri, spune el.

Migranți, la noi acasă!”

La rândul său, reprezentantul primăriei Cocieri, Ion Mițcul, ne-a informat că unica schimbare care s-a produs în regiune începând cu 1 februarie a fost eliminarea posturilor ilegale mobile din care făceau parte milițieni și așa-zișii grăniceri. „Acestea au dispărut și a rămas un singur post la ieșirea din sat. Oamenii noștri pot să circule un pic mai liber, să meargă la Dubăsari (o localitate controlată de Tiraspol) și la Chișinău, dacă au nevoie, pe la podul de la Lunca, dar oricum suntem nevoiți să completăm fișe „migraționale”. Din 1992 încoace, toți suntem aici cu fișă de migrant. Timp de 29 de ani suntem migranți la noi acasă!”, s-a revoltat Ion Mițcul.

Principala preocupare a autorităților din această regiune: Cocieri, Molovata Nouă, Corjova, în aceste zile, este temperatura scăzută care se așteaptă la sfârșitul acestei săptămâni. De obicei, odată cu înghețarea Nistrului, activitatea bacului este sistată. Autoritățile asigură instituțiile sociale cu stocurile necesare de produse alimentare. Același lucru îl fac agenții economici care au magazine. Mărfurile nu pot fi aduse de peste Nistru decât cu ajutorul acestei ambarcațiuni.

Separatismul, mai sufocant ca Sars-Cov-2

Hagimus, raionul Căușeni, este o altă localitate din Zona de Securitate, din suburbia orașului Tighina, unde la fel oamenii au avut de suferit de la începutul pandemiei.

Majoritatea locuitorilor își vindeau marfa agricolă la piața din oraș și se aprovizionau de la magazinele și farmaciile din Tighina. Odată cu pandemia, satul a fost izolat de orașul Tighina prin posturi militare. „La 1 februarie, posturile mobile au dispărut, dar a rămas așa-numitul post vamal la capătul drumului central. Cei care nu avem cetățenia „rmn” nu avem dreptul să trecem dincolo. Ei pot veni, dacă doresc, la piața din Căușeni, vin la rude în ospeție, noi însă nu avem dreptul să le intrăm în oraș. Până la prezidențiale nu am avut Covid în sat. Am avut o secție de votare pentru cei din regiunea transnistreană, au venit cu sutele. După, am avut focare de Covid. Au decedat șase oameni, printre care și fostul primar de Hagimus. Așa stau lucrurile cu această zonă, așa suntem protejați noi de către autorități”, se revoltă la rândul său Anatol Iepure.

La rândul său, primarul consideră că principala cauză care duce la îngrădirea drepturilor cetățenilor nu este pandemia de Covid, ci factorii politici și lipsa de viziune a autorităților de la Chișinău.

Una spun, alta fac

Tiraspolul a impus restricții sub pretextul pandemiei la 17 martie 2020. Din luna iunie, locuitorii din stânga Nistrului nu au avut voie să iasă din regiune decât cu o aprobare specială din partea administrației separatiste, iar la revenire trebuia să stea izolați timp de 14 zile.

Pe 21 ianuarie, Tiraspolul a anunțat că elimină așa-numitele „posturi de carantină” care, inițial, erau peste 30. Ulterior, numărul acestor puncte de control a fost redus până la 16, apoi până la 11. Decizia de a le elimina vine în contextul în care rata de infectare în dreapta și în stânga Nistrului înregistrează o ușoară scădere.

În pofida promisiunilor făcute de Tiraspol, Delegația RM în CUC a informat că, la 3 februarie, în zona adiacentă a stației de cale ferată Tighina-2, a fost observat un post mobil ilegal „grăniceresc”. La 4 februarie, odată cu întrunirea CUC, un alt asemenea post și-a făcut apariția la intersecția străzilor ce separă orașul Tighina de satul Varnița.

Acțiunile descrise nu reprezintă altceva decât un nou act de restricționare a liberei circulații în Zona de Securitate și de sfidare deschisă a documentelor de bază ale operațiunii de pacificare”, se arată într-o reacție a Biroului politici pentru reintegrare. La ultima ședință a CUC Tiraspolul a propus să fie retrase subiectele „problematice” de pe ordinea de zi.

Delegația RM a reiterat că, potrivit documentelor, CUC este obligată să reacționeze și să vină cu soluții la toate încălcările ce afectează drepturile locuitorilor. „În acest sens, problemele propuse spre discuție – fie că țin de răpirea cetățenilor, fie că se referă la funcționalitatea mecanismelor de pacificare – sunt extrem de importante și nu pot fi ignorate în cadrul activității regulamentare a Comisiei”, au menționat reprezentanții Chișinăului. 

În ceea ce privește implementarea unei decizii a Comisiei luate la 24 septembrie 2020 pentru documentarea posturilor ilegale, instalate de structurile transnistrene sub pretextul luptei cu infecția Covid, au fost audiați șefii militari superiori delegați de părți în cadrul Comandamentului Militar Întrunit. Aceștia au raportat că sunt în căutare de soluții, dar progrese mari nu au înregistrat.

Delegația R.Moldova atenționează că tergiversarea punerii în aplicare a acestei decizii compromite mecanismul existent de pacificare.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here