Legea care ar putea opri marile delapidări ale proprietății publice

470
0

În ultimele zile ale anului trecut, fără o atenție cuvenită din partea opiniei publice, a fost adoptată, promulgată și publicată în Monitorul Oficial așa-numita lege a deoffshorizării, care, dacă va fi implementată corect ar putea să excludă privatizările frauduloase și gestionarea păguboasă a proprietății publice. Despre ce efecte ar putea crea această lege discutăm cu autorul ei, președintele Comisiei Control Financiar din Parlament, deputatul Igor Munteanu.

Susține și tu presa! Abonează-te la o sursă de informare independentă. Acum e simplu, intră pe

ABONAMENT
  • Stimate Domnule Munteanu, ce presupune această lege a deoffshorizării?

Legea deoffshorizării, titlul căreia este un pic mai lung, ține de curățarea sistemului public de influența nefastă a grupurilor financiare obscure cu reședința, de regulă, în zonele off-shore. Adoptarea ei este un angajament asumat plenar de blocul ACUM și, evident, cele două partide, Platfoma Demnitate și Adevăr și Partidul Acțiune și Solidaritate. Însă actul propriu-zis, textul legii, a apărut în urma unor consultări sistematice cu societatea civilă, cu think-thankurile, cu business-ul pentru că noi am dorit să punem la baza acestei legi sprijinul public. Desigur, nu fiecare cetățean cunoaște ce-i cu off-shorurile. Dar publicul informat știe foarte bine că în ultimii 20 de ani cele mai mari tunuri din sectorul public s-au dat de către companiile aflate în zone off-shore pe care le numim în textul legii „zone cu standarde de transparență redusă”.

  • De ce a fost nevoie de o astfel de lege?

Ca să spun în câteva cuvinte cât de gravă este această problemă, am să menționez doar faptul că, anual, Republica Moldova pierde circa 1,2-1,5 miliarde de dolari ca urmare a sifonării banilor publici prin contracte de achiziții, care implică companii din off-shore, prin participarea și câștigarea unor contracte de concesiune sau de privatizare de către companii, care își ascund beneficiarii efectivi. La nivelul economiilor globale, această utilizare a companiilor căpușă din zonele off-shore pentru a prelua acțiunile sau participarea în anumite companii strategice se ridică la trilioane de dolari. Republica Moldova este doar un punct pe această axă a economiei globale. Totuși, suntem o zonă afectată în mod special ca urmare a furtului miliardului din 2014, cea mai mare parte a banilor fiind extrasă exact prin companii off-shore. Și concesionările din ultimii zece ani, a Aeroportului, a altor active, cum ar fi gările și stațiile auto, privatizările dubioase precum cea a Air Moldova, s-au făcut exact prin această modalitate.

  • Cum își propune legea să combată acest fenomen?

Legea a fost votată în prima lectură în octombrie 2019 și s-a ajuns la a doua lectură abia în noiembrie 2020.

Ea stabilește, de fapt, o serie de restricții de participare la activitățile economice care se întâmplă în sectorul public, la proceduri de achiziții în sectorul public, la diverse forme de privatizare, parteneriat public privat, concesionări și alte activități pentru persoanele juridice fondate de subiecți din aceste jurisdicții, care nu respectă standardele internaționale de transparență.

Legea exclude, de asemenea, posibilitatea de externalizare post-contract a lucrărilor și serviciilor sub sancțiunea anulării contractului încheiat cu statul. Este instituită, așadar, obligația mai multor agenții de a verifica dacă, în perioada de implementare a unor contracte cu statul sau autoritățile publice, beneficiarul contractului nu și-a schimbat zona de reședință. Pentru că atunci când se întâmplă acest lucru dispare obligativitatea de a achita taxele sau siguranța garanției implementării riguroase și de monitorizare a obligațiilor de concesionare sau alte obligații ce reies din acordul de privatizare.

Dacă luăm, spre exemplu, privatizarea Air Moldova, pe parcursul a trei ani de zile după această privatizare, Agenția de Proprietate Publică (APP) în continuare are obligația conform contractului de a monitoriza perioada postprivatizare dată fiind importanța strategică a obiectivului privatizat și consecințele pe care le-ar putea avea asupra siguranței cetățenilor prin implementarea defectuoasă a obligațiilor investiționale. De asemenea, legea reglementează condițiile de verificare a reședinței agenților economici pentru ca aceștia să poată opera cu sectorul public stabilind astfel competențe pentru SPCSB (Serviciul Prevenire și Combatere a Spălării Banilor din cadrul Centrului Național Anticorupție) de a elabora metodologia și lista jurisdicțiilor în consultare cu Banca Națională, după care Guvernul aprobă lista completă a acestor jurisdicții interzise.

  • Cine va fi actorul principal în implementarea acestei legi?

Am avut multe discuții asupra acestor competențe, inițial SPCSB spunând că nu-și poate asuma aceste activități, dar, în final, fiind o instituție specializată, a trebuit să accepte ideea că clasificarea zonelor de jurisdicție cu standarde de transparență redusă ține anume de competența lor. Soluția solomonică a fost să creăm un cadru de cooperare conform acestei legi, în care actorul de bază este SCPSB, consultând cele două autorități publice, BNM și Comisia Națională a Pieței Financiare, după care decizia finală și definitivă aparține Guvernului, singura entitate care poate să aplice legea pe acest domeniu complex.

Legea instituie de asemenea unele mecanisme de protejare a interesului public în procesul administrării proprietății publice, achizițiilor, a deetatizării sau concesionării bunurilor aflate în proprietatea statului, a parteneriatelor publice private, deoarece excluderea riscurilor provenite din zonele off-shore este un element al recuperării și însănătoșirii climatului general din sectorul public. Așteptarea noastră este că legea va îmbunătăți și colectarea efectivă de impozite și taxe. Cei care au contracte cu statul nu vor mai avea găselnița de a-și tăinui veniturile în zone off-shore, neplătind taxe și, evident, ferindu-se de controlul efectiv al publicului.

  • Cei care operează cu astfel de scheme le numesc optimizarea veniturilor sau a fluxurilor financiare.

Este o industrie întreagă în toată lumea, dar noi suntem ca într-o casă a spânzuratului în care trebuie să fim foarte atenți anume cu aceste nișe între grupurile infracționale și economia globalizată, interzicând participarea acestor companii în sectorul public unde banii sunt ai tuturor cetățenilor.

Legea este perfect racordată la prevederile stabilite de Grupul de Acțiune Financiară Internațională prin asigurarea transparenței și a declarării proprietarului real al persoanei juridice și a contractelor din sectorul public.

  • Când va începe să funcționeze legea?

După promulgarea de către președinte, guvernul are nevoie de șase luni pentru adoptarea altor acte normative de care va avea nevoie pentru ca Legea deoffshorizării să înceapă cât mai curând a produce efecte. Asta înseamnă, așa cum spuneam, elaborarea listei de jurisdicții cu standarde reduse de transparență, adoptarea ei de către Guvern și începutul lucrului de către Agenția de Proprietate Publică, care va crea propriile mecanisme de salvgardare a sectorului public.

  • Legea va avea impact asupra privatizărilor dubioase din anii precedenți?

Legea nu are efect retroactiv. Este complicat să revenim înapoi la marile tunuri care s-au dat în 2013 cu concesionarea aeroportului sau concesionarea gărilor și stațiilor auto în 2018.

Doar putem să creăm norme care să ferească pe viitor sectorul public de astfel de tunuri.

  • Vă mulțumesc pentru interviu.

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Săptămânalul „Gazeta de Chișinău” publică în paginile sale și pe pagina web a publicației articole ce reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chișinău” este unul din puținele ziare rămase pe piața mediatică care face jurnalism liber și corect. Nu-l lăsa să dispară! Contribuie și tu la menținerea unei publicații libere. Acum poți face un abonament oricând și de oriunde te-ai afla. Dacă abonezi un om drag la formatul PRINT, atunci redacția îți oferă gratuit, prin poșta electronică, formatul PDF al gazetei, în fiecare zi de vineri, la prima oră. Susține „Gazeta de Chișinău” printr-un abonament în format PRINT sau PDF.

ABONAMENT

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here