Dreptate pentru cei născuți în Siberia

Curtea Constituțională a decis repunerea în drepturi a unei categorii nedreptățite de deportați. „27 de ani i-au trebuit R. Moldova să ia o atitudine în privința unor categorii de oameni care au fost discriminate până acum”, a declarat în cadrul unui briefing liderul PUN, Octavian Țîcu, după ce Curtea Constituțională (CC) a admis sesizarea deputatului cu privire la neconstituționalitatea unor prevederi din Legea privind reabilitarea victimelor represiunilor politice.

CC a declarat drept neconstituțională sintagma „Copiii persoanelor supuse represiunilor care s-au născut în locurile de represiune sau în drum spre ele se consideră copii proveniți din căsătoria încheiată până la represiune”.

Astfel, până la modificarea legislației și aducerea acesteia în conformitate cu decizia Înaltei Curți, norma juridică va fi aplicată conform textului: „Victime ale represiunilor politice se consideră și copiii care s-au născut în locurile de represiune sau în drum spre ele, dacă măcar unul dintre părinți este victimă a represiunilor politice”.

În cadrul unui briefing, Octavian Țîcu a declarat că „27 de ani i-au trebuit R. Moldova să ia o atitudine în privința unor categorii de oameni care au fost discriminate până acum”.

Discriminați de mai multe ori

„Prima oară au fost discriminați atunci când s-au născut în Siberia și au fost nevoiți să suporte alături de familiile lor toate dificultățile din deportare. E vorba de condiții improprii: frigul, muncile la care au fost supuși de mici copii.

A doua discriminare se referă la statutul de familie – „dușman al poporului”, pe care acești oameni l-au purtat de-a lungul perioadei sovietice. Acea ștampilă de copil sau de rudă a celor deportați, care a însemnat un șir de discriminări față de acești copii.

Și, în sfârșit, cea de-a treia discriminare la care au fost expuși acești oameni. Prin Legea din 29 noiembrie 1994 care le lua dreptul de a pretinde la statutul de victimă a represiunilor politice și la beneficiile pe care le-ar fi avut de la acest statut”, a declarat deputatul Țîcu.

La briefing, Țîcu a reamintit că Legea din 8 decembrie 1992 prevedea explicit faptul că „victime ale represiunilor politice sunt toți cei care au suferit de pe urma represiunilor. Și membrii familiilor supuse deportării, inclusiv copiii care s-au născut în locurile de represiune sau în drum spre ele”.

Potrivit lui Țîcu, a fost o decizie plenară ce le punea în drepturi pe toate persoanele care într-un fel sau altul au avut de suferit în urma represiunilor.

„În 1994, când la guvernare erau agrarienii, în care fosta nomenclatură comunistă – foștii secretari de partid, de comsomol, președinți de colhoz, care au revenit în politica moldovenească, a adoptat o Lege prin care să constate că copiii care s-au născut în locurile de represiune sau în drum spre ele, proveniți dintr-o familie formată în timpul represiunilor sau după aceea și copiii născuți în afara unei căsătorii nu sunt recunoscuți ca având statut de victimă a represiunilor politice.

Dacă te-ai născut pe 5-6 iulie 1949 și te-ai dus cu părinții în Siberia ești victimă a represiunilor politice. Dacă te-ai născut la 10 iulie 1949 și ești în drum, atunci nu ești victimă a represiunilor”, a exemplificat Țîcu.

Parlamentul din 2019 a menținut decizia discriminatorie din 1994

De asemenea, Țîcu a subliniat că „este evidentă tenta politică a deciziei din 1994 de răzbunare față de o categorie socială foarte extinsă, de discriminare a lor în raport cu aceiași membri ai familiei. În 1994, acest număr era de ordinul miilor. Aceasta a fost adoptată ca să nu beneficieze de indemnizația pe care o primesc victimele și să nu pretindă la proprietăți pe care aceștia ar fi putut să le aibă ca descendenți sau ca victime ale represiunilor staliniste.”

În briefing, deputatul Țîcu a prezentat punctul de vedere asupra acestei legi a Parlamentului ales în 2019. „Acest legislativ a menținut decizia discriminatorie a parlamentului din 1994”.

Această prevedere este semnată de spicherul Parlamentului, Zinaida Greceanîi, născută în detenție, în regiunea Tomsk, dintr-o familie deportată pe motiv religios în 1951.

Valeriu Darie, fost deportat, 77 de ani, a spus pentru „GAZETA de Chișinău” că decizia Înaltei Curți denotă faptul că „dreptatea întotdeauna iese la suprafață. O nedreptate a fost ștearsă, deși puțini vor beneficia în urma ei, pentru că mulți au plecat din viață. Acum sunt circa 7400 de persoane, victime ale represiunilor staliniste”.

Constituționalistul Alexandru Arseni s-a născut în Kazahstan. Buneii împreună cu părinții săi, care aveau câte 14-15 ani, au fost ridicați și duși în Kazahstanul de Nord.

Expertul în drept ne-a informat că Legea cu privire la reabilitarea victimelor regimului totalitar de ocupație a fost elaborată de Comisia parlamentară pentru Drepturile Omului și Relațiile Internaționale, pe care a condus-o.

„Legea a fost prezentată de secretarul Comisiei, regretatul Gh. Ghimpu. Era într-un text absolut autentic, care prevedea reabilitarea tuturor, inclusiv a copiilor născuți după deportări din familii care s-au căsătorit, cu toate consecințele.

Inițial, am avut în proiect ca toate despăgubirile să fie făcute de către guvernul URSS. Ei au făcut deportările și dezmățul. Purtau răspundere juridică conform dreptului internațional. Dar parlamentul nu a mers pe această cale, ba mai mult, după aceea au intervenit cu modificări, care au discriminat o parte din deportați. Aceasta a demonstrat încă o dată slugărnicia față de regimul de ocupație care și azi la unii fâlfâie în minte”, ne-a comunicat constituționalistul.

„Faptul că CC a declarat neconstituțională acea intervenție făcută de către parlamentul partidului „dezbrăcat” agrar este o reabilitare întârziată, dar oportună și absolut necesară pentru a fi echitate în acest domeniu al relațiilor umane. Rămâne problema că despăgubirile trebuie să le facă guvernul Moscovei – succesorul guvernului URSS, care a făcut aceste deportări în masă în mod centralizat. Nu s-a deosebit cu nimic de regimul lui Hitler. Lucrau pe aceleași scenarii, deportări, lagăre de concentrare și distrugeri în masă.”