Cum întreține diaspora „paralelă” economia reală

451
0

Imediat după înfrângerea din primul tur al scrutinului prezidențial în fața contracandidatei sale, Maia Sandu, președintele în exercițiu, Igor Dodon, a lansat noi săgeți la adresa Diasporei, cea care a decis, practic, câștigătorul.

Diaspora a fost foarte activă la aceste alegeri și putem spune că diaspora reprezintă în mod real un electorat paralel al Republicii Moldova. Acest electorat are propria viziune și propriile preferințe politice și în mare parte aceste preferințe ale diasporei se află în disonanță cu preferințele populației majoritare care locuiește și muncește acasă, în Moldova”, și-a revărsat frustrările Dodon.

Mai mulți politicieni și comentatori politici au remarcat deja cât de inadecvat este acest atac, care încearcă iarăși să divizeze și să învrăjbească. În plus, această ieșire irațională în context electoral nu-i prea aduce dividende lui Dodon. Acum aproape fiecare familie are pe cineva plecat peste hotare. Unele estimări spun că e vorba chiar despre un milion de oameni, circa a treia parte din populația țării.

Diaspora nu poate fi influențată de sistemul corupt din Republica Moldova

Totuși, s-au găsit persoane care i-au ținut isonul lui Dodon, încercând să ridiculizeze Diaspora. O profesoară din Bălți, spre exemplu, spunea că moldovenii plecați peste hotare nu mai au nicio legătură cu baștina și vin acasă doar la Paște pentru a mânca mămăligă.

Este deci un punct de vedere, care, la diferite etape, a mai fost scos în față pentru a se încerca acreditarea ideii că Diaspora nu mai are nimic în comun cu patria și nu ar avea nici dreptul să decidă pentru cei rămași acasă.

La timpul lor, toate partidele sistemice, aflate la guvernare, nu au privit cu ochi buni participarea diasporei la alegeri. Și asta deoarece aceasta nu poate fi influențată de sistemul corupt din Republica Moldova, de propaganda tirajată de trusturile mediatice ale cârmuitorilor.

În plus, moldovenii plecați, în special cei din Occident, au văzut în țările unde se află modele politice funcționale și politicieni decenți, au văzut cum funcționează democrația. Și, potrivit acestor modele, oamenii politici compromiși, care mint și sunt suspectați de corupție, nu mai primesc votul de încredere al populației. Și, deoarece reprezentanții diasporei nu sunt indiferenți față de ce se întâmplă acasă, ies la vot într-un număr tot mai mare pentru a contribui la schimbare.

Rolul economic al diasporei

Dincolo de acest aport civic la procesul democratic de acasă, mai există și rolul economic al diasporei. Și acesta nu e unul de neglijat.

Anual, doar pe căi oficiale, adică prin transferuri bancare, aceasta trimite acasă sume enorme de bani, care echivalează cu 15-20% din Produsul Intern Brut.

Spre exemplu, anul trecut, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei, diaspora a transferat acasă 1,81 miliarde de dolari, ceea ce echivalează cu 15,5% din Produsul Intern Brut. Ce înseamnă acești bani pentru economia subdezvoltată a Moldovei!?

Acești bani ajung la rudele celor plecați, care îi cheltuie pentru nevoile personale: plătesc facturile, cumpără produse. Prin acești bani, sporește capacitatea de cumpărare a moldovenilor, producătorii vând mai mult și au posibilitatea să-și țină afacerile pe linia de plutire sau chiar să prospere. Unii bani se investesc în materiale de construcție, alții, în apartamente. Deși plecați, majoritatea moldovenilor își procură sau își construiesc o locuință acasă. Poate se schimbă lucrurile și se vor întoarce.

Companiile câștigă direct de pe urma banilor trimiși din diasporă

Astfel, întreprinderile agricole, de procesare, prestatoare de servicii, producătoare de materiale de construcții, companiile de construcție și multe altele câștigă direct de pe urma banilor conaționalilor noștri aflați peste hotare. Pe lângă asta, câștigă nemijlocit și statul, din impozitele plătite de aceste întreprinderi, care prosperă grație remiterilor. Dar, în cea mai mare parte, statul câștigă de pe urma taxei pe valoarea adăugată, care este percepută la vamă. Așa cum majoritatea mărfurilor de larg consum nu se produc în Republica Moldova, iar cererea pentru ele există, acestea sunt importate. Din importuri se achită accize și taxa pe valoare adăugată, bani care ajung la buget, apoi în salarii, pensii etc.

Bineînțeles, ar fi fost mult mai bine dacă pe acești bani s-ar cumpăra mai multe produse moldovenești, fabricate de producătorii moldoveni. Astfel ei ar contribui la deschiderea de noi locuri de muncă bine plătite, iar conaționalii noștri sau măcar o parte din ei n-ar mai fi nevoiți să plece peste hotare. Așa ar trebui să acționeze niște autorități responsabile pentru a opri măcar parțial exodul populației peste hotare, folosind acești bani veniți chiar de la migranți.

Însă pentru asta mai este necesară scăderea presiunii birocratice asupra businessului și politici favorabile dezvoltării în special a businessului mic și mijlociu. Dar, în primul rând, pentru un climat de afaceri favorabil e necesară o justiție independentă, care să nu permită abuzurile statului, monopolurilor și funcționărimii asupra businessului.

Guvernul nu a ajutat în niciun fel businessul în pandemie

Deocamdată, nici președintele Dodon și nici guvernul său nu a schițat niciun gest în vederea asigurării acestui climat. Mai mult, deși economia țării, dar și companiile s-au pomenit într-o criză profundă în urma pandemiei de COVID-19, guvernul moldovean este singurul din Europa care nu a ajutat în niciun fel businessul. Și, din cauza acestei atitudini, este foarte probabil ca o parte din actualii antreprenori să îngroașe rândurile diasporei blamate de Dodon.

În principiu, guvernările născute din sistemul corupt al RM sunt satisfăcute pe deplin de actuala stare de lucruri. Lor le convine ca moldovenii cei mai activi, care ar putea fi o veritabilă clasă de mijloc, să plece peste hotare la lucru și să trimită bani acasă. Acești bani să mențină pe linia de plutire economia, iar guvernanții, controlând importurile de mărfuri de larg consum (care ar putea fi, dar nu se produc la noi), să controleze și fluxurile financiare.

La rândul său, acest control, care înseamnă multe sute de milioane de euro, asigură, prin corupere, dezinformare și propagandă plătită din belșug, perpetuarea partidelor sistemice la putere. Cu timpul însă, o bună parte din cei plecați nu mai trimite bani acasă deoarece nu mai are cui. Iar ca sistemul să funcționeze, oamenii trebuie să continue să plece.

Totuși, spre marea frustrare a lui Dodon și a acoliților săi, aceștia mai țin încă la țara lor, mai au și dreptul la vot și chiar îl exercită într-un număr tot mai mare.

Preluarea textelor de pe pagina www.gazetadechisinau.md pentru formatul online se face în limita a 1.000 de semne, cu indicarea linkului activ către articolul preluat.

Instituțiile de presă, care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica „Gazeta de Chișinău” și autorul informației. Materialele de presă sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe și de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here