Despre căile posibile de fraudare a alegerilor

451
0
Alegeri prezidențiale la Varnița. 1 noiembrie 2020. Foto: moldova.europalibera.org

Președinta PAS, Maia Sandu, a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale din 1 noiembrie, iar președintele în exercițiu, Igor Dodon s-a clasat pe locul al doilea. Turul doi de scrutin, în care se vor duela cei doi candidați la funcția de președinte al Republicii Moldova, va avea loc duminică, 15 noiembrie. În ziua votării au fost semnalate suspiciuni de fraudă și încălcări ale procesului electoral.

Susține și tu presa! Abonează-te la o sursă de informare independentă. Acum e simplu, intră pe

ABONAMENT

Participarea la alegeri a cetățenilor din regiunea transnistreană și (ne)prelungirea programului de votare în străinătate au stârnit cele mai mari dispute printre moldoveni și unii concurenți electorali. Potrivit Comisiei Electorale Centrale, 14.269 de cetățeni din stânga Nistrului au votat în cele 42 de secții deschise pentru ei în partea dreaptă a râului, iar 149.178 de oameni au votat în diasporă.

Mulți votanți din regiunea transnistreană ar fi fost transportați organizat la secțiile de votare. Duminică, pe traseele spre Varnița, Gura Bâcului, Vadul lui Vodă au fost văzute microbuze și autoturisme, astfel încât să corespundă deciziei CEC care a interzis transportarea în ziua alegerilor a mai mult de opt persoane într-un vehicul. Cazuri de transportare organizată a alegătorilor au mai fost la Copanca, Hagimus, Sănătăuca, Criuleni, Cocieri, Doroțcaia, sate din zona de securitate, potrivit Promo-LEX.

Transport ilegal de alegători

Aceștia ar fi fost remunerați pentru alegerea unui anumit candidat. Unii cetățeni au fost surprinși discutând despre sumele de bani pe care urmau să le primească drept recompensă. Bunăoară, la Căușeni, alegători de peste Nistru au întrebat membrii biroului electoral de unde pot lua banii pentru exprimarea votului.

După ce funcționarii electorali le-au răspuns că pentru vot nu se dau bani, o parte dintre cetățeni au plecat fără a vota, potrivit observatorilor Promo-LEX. În satul Fârlădeni, raionul Căușeni, observatori Promo-LEX au aflat, din discuția cu alegători din regiunea transnistreană, că alegători din Tighina/Bender ar fi fost remunerați cu câte 100 de ruble, iar cei din Tiraspol – cu câte 400 de ruble.

Inspectoratul General de Poliție (IGP) a confirmat cinci cazuri de transportare ilegală a alegătorilor și cinci tentative de blocare a drumurilor spre secțiile de votare din Florești, Dubăsari, Rezina și dinspre Tighina spre localitatea Varnița. Șeful IGP, Marin Maxian, susține că acestora le-au fost ridicate plăcuțele de înmatriculare ale unităților de transport și deplasarea lor ulterioară a fost interzisă. Totuși, președintele Comisiei Electorale Centrale, Dorin Cimil, a menționat luni, 2 noiembrie, în cadrul unui briefing, că nu au avut loc abateri grave.

Fără suspiciuni de fraudă în turul doi

Într-un interviu pentru Radio Europa Liberă, ex-candidatul Octavian Țîcu a declarat că „nu mai putem vorbi despre fraude, cu excepția segmentului transnistrean”. Deputatul a explicat că „dacă anumiți oameni au venit la secțiile de votare și au cerut bani ca să li se plătească și a fost evident faptul că s-au adus oameni masiv, cu transport, este fraudă. Nu poți spune că nu este fraudă. Dacă aceste mii de voturi s-au dus la Igor Dodon, este fraudă, evident”.

Raportorul Parlamentului European pentru Republica Moldova, Dragoș Tudorache, a spus că „suspiciuni de fraudă sau nereguli electorale nu mai trebuie să existe în turul doi, este esențial ca ambii candidați să înțeleagă că e în interesul Moldovei ca acest scrutin să fie unul curat, bine organizat”.

Prelungirea programului de vot n-a fost suficient pentru diasporă

Mulți moldoveni din diasporă n-au reușit să voteze. Alina Anghel, basarabeancă stabilită în Germania, susține că n-a votat la alegerile prezidențiale din 1 noiembrie, deoarece „la intrarea în Consulatul R. Moldova din Frankfurt era îmbulzeală, oamenii stăteau unul lângă altul, în plină pandemie de coronavirus”. Alina cere introducerea votului prin corespondență. Pe lângă Covid-19, cetățenii moldoveni aflați peste hotare au fost nevoiți să stea ore-n șir în ploaie și vânt, cu copii mici, pentru a vota, riscând să se îmbolnăvească. Aici se contrapun două drepturi ale omului: dreptul la vot și dreptul la sănătate.

Chiar dacă opt secții din străinătate au decis prelungirea programului de votare, basarabeni din Germania și Italia n-au reușit să-și exercite dreptul la vot. Potrivit șefului CEC, Dorin Cimil, a fost prelungită cu o oră activitatea unei secții din Tel Aviv (Israel) și Frankfurt pe Main (Germania), iar cu două ore s-a prelungit votarea la Iași (România), Mestre (Italia), Villeneuve-Saint-Georges (Franța), Kasell (Germania). Decizia de prelungire a timpului de votare îi revine nemijlocit biroului electoral al secției de votare și acest termen nu poate depăși două ore după ora 21.00, spune Dorin Cimil.

Într-o postare pe grupul de facebook.com/Adoptă un Vot, Dumitru Vicol, moldovean stabilit la Londra, s-a arătat „sigur că oamenii care au venit să voteze pe la vreo 17.00 și vedeau cozile, se întorceau și mergeau acasă”. Dumitru a mai scris că unii oameni din Frankfurt n-au reușit să voteze pentru că li s-a închis secția la ora 22:00. Numărul secțiilor de votare nu poate fi majorat, iar votul electronic și/sau votul prin corespondență nu poate fi introdus până la 15 noiembrie.

Altă situație a avut loc în orașul Mestre din nordul Italiei, unde Ministerul Afacerilor Externe al R. Moldova a anunțat prelungirea votului până la ora 23:00. Apoi, după ora 21:00 rândul s-a terminat, iar timp de 15 minute alegătorii au încetat să vină, astfel președintele biroului electoral a decis închiderea secției de votare la ora 21:30, povestește Sorina Macrinici pe facebook.com. Imediat după ora 21:30 au început să vină alegătorii care nu erau puțini, spune Sorina. Oamenii au văzut anunțul, programându-și vizita până la ora 23.00. Aceștia ar fi spus că fuseseră să voteze ziua, dar rândul era mare, nu puteau aștepta pentru că plecau la muncă și au decis să vină seara, mai ales că văzuseră anunțul de prelungire.

Analistul politic Nicolae Negru scrie pentru „Ziarul Național” că Dodon nu mai poate câștiga, decât prin fraudă masivă: „Dodon poate învinge doar prin fraudă – dacă apelează la „rezervele” nefolosite în primul tur: la secțiile de votare din Rusia și la cele deschise pentru transnistreni, pe malul drept al Nistrului”.

În preajma alegerilor, Ziarul de Gardă a scris că pădurarii ar fi primit indicații să facă liste cu persoane care vor accepta să voteze așa cum li se va spune. Și simpatizații Partidului Șor au elaborat liste cu oameni care și-ar fi dat votul pentru cine trebuie.

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Săptămânalul „Gazeta de Chișinău” publică în paginile sale și pe pagina web a publicației articole ce reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chișinău” este unul din puținele ziare rămase pe piața mediatică care face jurnalism liber și corect. Nu-l lăsa să dispară! Contribuie și tu la menținerea unei publicații libere. Acum poți face un abonament oricând și de oriunde te-ai afla. Dacă abonezi un om drag la formatul PRINT, atunci redacția îți oferă gratuit, prin poșta electronică, formatul PDF al gazetei, în fiecare zi de vineri, la prima oră. Susține „Gazeta de Chișinău” printr-un abonament în format PRINT sau PDF.

ABONAMENT

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here