Ultimul samurai al judo-ului moldovenesc

312
0

A trecut în eternitate unul dintre patriarhii judo-ului moldovenesc. Antrenorul Emerit al Republicii Moldova, Vasile Colța, a decedat la spital în noaptea spre 20 octombrie a.c., fiind răpus de o boală rebelă. A fost un nume de referință în ceea ce privește constituirea și evoluția tradițiilor judo la noi în țară. Datorită lui V. Colța, această probă olimpică într-un stătuleț așa de mic cum este R. Moldova a avut parte de o dezvoltare fără precedent, iar judocanii noștri au devenit o forță de temut nu doar în Europa, ci și pe toate meridianele mapamondului.

Constituirea

Vasile Colța s-a născut la 9 februarie 1946, în satul Cărpineni, Hâncești. A făcut opt clase în școala din localitate, după care a fost înmatriculat la Tehnicumul de Mecanizare din Hâncești, unde a avut parte, încă din anul I, de primele realizări sportive, disputând finala Campionatului Moldovei la trântă. În cadrul forțelor armate a fost distribuit într-o companie de sport, unde se pregătea sub îndrumarea genialului nostru conațional Andrei Doga, unul dintre antrenorii selecționatei URSS la lupta sambo, întemeietorul acestui gen de sport în Moldova. Tot în acea perioadă V. Colța s-a învrednicit de titlul de maestru al sportului.

Împlinirea

Maestrul Vasile Colța, așa cum i se cade unei personalități de o valoare neordinară, a fost un specialist de o polivalență uimitoare. Până a face sambo și judo, gloriosul său traseu a trecut prin domeniul luptelor. Mai întâi a practicat trânta, îndeletnicire cu bogate tradiții pe ale noastre meleaguri, originea acestei lupte naționale pierzându-se în negura unui timp ce-și așterne cu grijă perdeaua memoriei istorice asupra ademenitoarelor taine pe care nu le divulgă oricui. Tradiții ce străluminează până în ziua de astăzi, răspândindu-și efectul vivifiant asupra întregului domeniu ce ține de lupte și disciplinele sportive derivate din ele. Iar proba de judo și-a găsit un sol extrem de prielnic în ținuturile noastre, dând roade îmbelșugate și binecuvântate…

Vocația antrenoratului

Vasile Colța și-a cultivat cu grijă și multă perseverență un spirit de învingător caracteristic samurailor, acei nobili de o neînfricare proverbială care au pus temelia Țării Soarelui Răsare, patria judo-ului. Cele mai mari, cu adevărat răsunătoare succese ale ilustrului antrenor se aflau într-o legătură indisolubilă cu realizările discipolilor săi.

Începe să lucreze în calitate de tehnician în octombrie 1969, într-o sală micuță aciuată în incinta Tehnicumului de Construcții din Hâncești. Primul succes veni în 1971, când elevul său Stepan Dragan, în prezent antrenor la Soroca, a cucerit distincția de bronz printre cadeți la Campionatul URSS de sambo, desfășurat la Cernăuți.

Iar în 1973 a avut loc primul Campionat al Uniunii Sovietice de judo, unul experimental, rezervat juniorilor și cadeților. La acest turneu, discipolul lui Vasile Colța, Ion Covurlueanu, și-a adjudecat trofeul principal. În 1975, Mihai Buiuc, un alt ucenic de o valoare incontestabilă al antrenorului de la Hâncești, devine premiant la Spartachiada URSS. În 1978, Ion Covurlueanu se învrednicește de titlul de campion european la tineret. De asemenea, Veaceslav Bacal a devenit campion al URSS printre tineret, iar Iurie Pascari a cucerit medalia de argint la Spartachiada popoarelor, ambii atleți aparținând școlii lui Vasile Colța.

Capitolul bulgar

În 1978, Bulgaria a solicitat factorilor decidenți din URSS să le trimită un specialist pentru a antrena naționala de judo, unul care să aibă destulă forță și energie să facă demonstrații și pe tatami, nu doar să conducă de pe banca tehnică. Alegerea căzu pe Vasile Colța, iar bulgarii nu au regretat nici pentru o clipă acest lucru. Deja peste doi ani, Dimitar (Mitko) Zapryanov și Iliyan Nedkov, formați și ghidați de conaționalul nostru, câștigă – într-o premieră absolută pentru judo-ul bulgar – argintul și, respectiv, bronzul olimpic. După acest succes, lui V. Colța i se acordă titlul de Antrenor Emerit al Bulgariei. În scurt timp el este numit antrenor al selecționatei URSS, cucerind în 1989 aurul european pe echipe, cu Tudor Lazarenco și Apti Magomadov în lot.

După obținerea Independenței, șirul de succese obținute de Vasile Colța în calitate de antrenor al reprezentativei naționale își găsi o meritorie continuitate. În 1993, la Atena, discipolii săi A. Magomadov și T. Lazarenco se învrednicesc de argintul și, respectiv, bronzul european. Un alt ucenic al maestrului, Oleg Crețul, în 1996 urcă pe treapta a doua a podiumului european. Victor Bivol la Mondialele din 1997 și Europenele din 1999 cucerește distincțiile de bronz, iar Victor Florescu se învrednicește de medalia de argint la Mondiale (1999), o premieră în istoria judo-ului moldovenesc. În 1998, Andrei Golban devine vicecampion continental, iar în 2001 Nicolae Belocosov își adjudecă bronzul european.

În 2009, după o pauză de cinci ani, Vasile Colța revine la cârma selecționatei, fapt oglindit imediat și în palmaresul izbânzilor judocanilor noștri pe arena internațională. Astfel, în același an, Marcel Trudov se situează pe treapta a III-a a podiumului de premiere la Campionatul European. Apoi, în 2011, Sergiu Toma obține argintul la Europene și bronzul la Mondiale.

Începând cu anul 2013, Vasile Colța a fost unul dintre antrenorii reprezentativei Emiratelor Arabe Unite, pentru care evoluează Sergiu Toma (bronz la JO de la Rio de Janeiro), Victor Scvorțov și Ion Remarenco (ambii bronz la Mondialele din 2014).

Vasile Colța a fost printre primii specialiști din Moldova, care a realizat, în 1973, trecerea discipolilor săi de la proba de sambo la cea de judo, una olimpică, trecere soldată rapid cu rezultate de succes pe plan internațional. A fost un antrenor de vocație, cu har de la Dumnezeu, a cărui neobosită activitate a adus rezultate cu o constanță impresionantă, de-a dreptul uluitoare. A fost ca o stea ce nu se abate în drumul său imperturbabil de la scopul pe care și l-a focusat în centrul unor doleanțe ce-și caută în permanență împlinirea.

Eduard CIOBANU, președintele Asociației Presei Sportive din Moldova

Preluarea textelor de pe pagina www.gazetadechisinau.md pentru formatul online se face în limita a 1.000 de semne, cu indicarea linkului activ către articolul preluat.

Instituțiile de presă, care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica „Gazeta de Chișinău” și autorul informației. Materialele de presă sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe și de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here