„Bani niciodată n-o să ne ajungă, dar încercați să trăiți pentru voi”

2050
0
Foto: facebook.com/Mihai Dragancea

El este coregraful Mihai Dragancea, membru al Ansamblului Etnofolcloric „Crenguța de Iederă” condus de cântăreața de muzică populară, Maria Iliuț. Creatorul de dans popular este din satul Sipoteni, raionul Călărași, a studiat coregrafia la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Chișinău, iar din anul 2016 a devenit conducător artistic al Ansamblului de Dansuri Populare „Izvoraș” din satul său de baștină, unde a dansat în copilărie.

Susține și tu o instituție de presă liberă! Donația ta va contribui la susținerea activității noastre prin care informăm societatea echidistant și corect. Ajută-ne să promovăm adevărul, dreptatea și libertatea.

SUSȚINE

Și-a făcut un crez din a aduce muzica, folclorul și tradițiile în fața celor pentru care cântecul românesc este etern. De peste un an cântă, învață cântece vechi și tradiții de la Maria Iliuț, pe care, la rândul său, le transmite copiilor din Sipoteni. Nu-i este ușor să lucreze cu școlarii, deoarece aceștia sunt preocupați de gadgeturi de ultimă oră. Însă Mihai încearcă să le explice, pe înțelesul elevilor, că „din sat pornim și tot aici o să revenim cândva”. Mihai susține că prin frumusețea lăuntrică arătăm că suntem oameni, iar asta ne definește valoarea.

În căciulă și-n suman sunt fecior de harnic neam! Foto: facebook.com/Mihai Dragancea

Există pericolul ca satul moldovenesc să dispară în timp. Populația de la sate este în curs de îmbătrânire. Republica Moldova se va confrunta cu probleme demografice majore, cum ar fi îmbătrânirea populaţiei şi depopularea spaţiului geografic, conform constatărilor din Cartea Verde a Populației Republicii Moldova, elaborată cu ajutorul Fondului ONU pentru Populație. „Dacă dispare satul, tradițiile vor fi uitate pentru că țăranul și-a făcut obiceiul și tradiția sa. Iar dacă dispare el, dispare și satul și tradiția”, consideră Mihai Dragancea.

Pe Mihai Dragancea l-am cunoscut întâmplător, într-o zi de primăvară, când hoinăream prin localitățile Republicii Moldova. Traiul la țară, sau mai departe de Chișinău, începe să se contureze ca o realitate a zilelor noastre. Mai ales acum, când omenirea nu pare să revină prea curând la vechea normalitate dinainte de pandemia de Covid-19. Mulți dintre cei care stau în birou și ar dori să se mute în sat se întreabă cum poți câștiga bani în sat. „Cum îți asiguri existența la sat?”, îl întreb pe tânărul coregraf Mihai Dragancea.

17 mai 2020. Mihai Dragancea, în satul Sipoteni, raionul Călărași. Foto: Natalia Munteanu

La sat e mai greu să câștigi bani. Dacă nu pui mâna și muncești, nu ai bani pentru a supraviețui. La oraș e mai ușor să-ți găsești un lucru bine plătit. Însă eu vreau să sparg stereotipul că la sat e greu. Unii dintre consătenii mei și-au deschis afaceri, creând astfel locuri de muncă. Tot ei au construit infrastructură și creează comodități la ei acasă. Cel mai frumos lucru e că suntem la noi acasă, trăim înconjurați de codri și respirăm aer curat. Bani niciodată n-o să ne ajungă, dar încercați să trăiți pentru voi”, ne îndeamnă Mihai Dragancea.

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Site-ul „gazetadechisinau.md” publică articole care reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de editorialiști și jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chisinau” este o sursă de informare credibilă pe piața mediatică din Republica Moldova. Nu o lăsa să dispară! Contribuie la menținerea unei publicații libere. Acum poți face și tu o donație.

SUSȚINE