Cum să se protejeze adolescenții de hărțuirile în mediul online?

Zilnic, circa 70,8% din totalul elevilor din R. Moldova sunt victime ale bullying-ului, dintre care circa 28,9% sunt afectate de ambele forme, adică inclusiv de cyberbullying. Fiecare dintre noi poate deveni victimă a cyberbullying-ului, însă cei mai vulnerabili sunt adolescenții. Din acest motiv există mai multe programe la nivel național de sensibilizare și educare a cadrelor didactice, a părinților și în special a adolescenților referitor la hărțuirile la care pot fi supuși atât în mediul online, cât și în cel offline.

„Aveam 16 ani când am început să mă întâlnesc cu Ion. Timp de cinci luni am fost într-o relație ruptă din cărți. Era gingaș, se comporta respectuos. Când ne plimbam, vorbeam mult și pasionant despre diverse subiecte și visam împreună viitorul. Totul a fost fain până la momentul când într-o zi un coleg din clasa paralelă a comentat la o poză cu mine de pe o rețea de socializare.

Ion a început să-mi scrie supărat. Mă întreba dacă am ceva cu acel băiat. Am încercat să-i explic că era doar un schimb amical de comentarii, însă nu mă credea. A continuat să mă acuze și să mă ofenseze, nu-l recunoșteam, parcă era altă persoană. Ulterior, a venit la școală și a încercat să clarifice din nou situația. Au urmat certuri, vorbea falsuri despre mine, spunea că sunt o ușuratică. A fost o perioadă foarte dificilă pentru mine atunci. Pe lângă dezamăgirea pe care am avut-o, unele colege s-au distanțat și evitau să vorbească cu mine. Era un coșmar”, își amintește Angelica, studentă în anul doi la o universitate din republică.

Ce este bullying-ul și cyberbullying-ul?

Cyberbullying-ul se referă la hărțuirea sistematică în mediul online, care include hărțuirea cu utilizarea tehnologiilor informaționale și a comunicațiilor, cu scopul de a umili sau a marginaliza pe cineva. „Acest fenomen apare frecvent în problemele de relații, din invidie, dorința de a pedepsi sau a umili pe cineva, dar victima poate fi aleasă și la întâmplare de buller din dorința de a se distra, de a-și canaliza agresivitatea sau de a obține beneficii materiale sau sexuale.

Deseori cyberbullying-ul este asociat cu sexting-ul, acostarea în scopuri sexuale, șantajul în scopul obținerii de beneficii materiale. Pe termen lung, expunerea la hărțuirea online crește riscul de suicid, amplifică problemele de sănătate emoțională, relaționale și cauzează pierderea încrederii în sine”, explică psihologul Parascovia Topada, din cadrul Centrului Național de Prevenire a Abuzului față de Copii.

Conform unui studiu elaborat de UNICEF în 2019, fenomenul bullying rămâne încă neglijat de către administrațiile instituțiilor de învățământ. În multe cazuri, bullying-ul este mușamalizat atât de către elevi, cât și de către cadrele didactice. „Specialiștii intervievați au menționat că multe cazuri de bullying nu ajung în atenția psihologilor, din cauza fricii sau rușinii de a se adresa la acest specialist, dar și din cauza nerespectării confidențialității”, se menționează în studiul „Bullying-ul în rândul adolescenților din Republica Moldova”.

Bullying-ul în rândul adolescenților din Republica Moldova (1)

La nivel național nu există, în prezent, o strategie de prevenire a cyberbulying-ului. Dar se depun eforturi în acest sens. Recent, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării a aprobat Repere metodologice privind siguranța și securitatea elevilor în mediul online în procesul educațional la distanță pentru instituțiile de învățământ primar, gimnazial și liceal.

Centrul Național de Prevenire a Abuzului față de Copii a dezvoltat un program de prevenire pentru adolescenți WWW.12PLUS.MD care îi ajută să învețe și să identifice mecanismele de manipulare în relațiile riscante de tip sexualizare între adolescenți, expunerea online și exploatarea sexuală și să practice alegeri și comportamente responsabile. În cadrul acestei platforme se oferă asistență psihologică directă adolescenților afectați de orice formă de abuz, inclusiv cel din mediul online. Pe această platformă, adolescenții pot găsi informații despre diferite aspecte ce vizează prevenirea abuzului sexual și pot solicita consultația psihologului.

Recomandări pentru adolescenți, părinți și profesori

Psihologul recomandă părinților să mențină o comunicare empatică cu copilul lor, să îl monitorizeze și ghideze cu blândețe, de asemenea, să discute cu copilul despre securitatea și siguranța online. Categoric să nu învinovățească copilul. În cazul în cazul în care copilul deja a fost supus cyberbullying-ului, să solicite sprijinul psihologilor.

Iulia Nazaria, mamă a unui băiat de opt ani, spune că are grijă să monitorizeze timpul copilului petrecut pe internet, iar periodic verifică istoricul din browser pentru a vedea ce site-uri accesează.

„Copilul meu are doar opt ani. Momentan, este pasionat mai mult de jocuri, dar oricum am instalat un program de control parental care mă ajută să am grijă de securitatea băiatului pe net. Cât privește bullying-ul online, cred că acesta este un aspect legat mai mult de educația pe care o primește fiecare copil acasă. La fel cum este învățat să nu fie agresiv în viața reală, copilul primește de la mine mesaje să fie gentil și educat, inclusiv în mediul virtual. Am avut mai multe discuții cu copilul despre ce subiecte e ok sau nu să vorbească pe internet, că nu este bine să intre în dialoguri cu persoane necunoscute sau dacă cineva îl agresează să-mi spună mie ori profesorului.”

Specialiștii încurajează adolescenții să se adreseze mai întâi unei persoane de încredere. „Este dificil atunci când ne aflăm în situații critice să luăm decizii în favoarea noastră. recomandăm adolescenților ca, înainte să întrerupă hărțuirea, să raporteze profilul și să îl blocheze, să colecteze dovezi ale hărțuirii, cum ar fi înregistrări și prinscreen-uri, apoi să le adreseze la poliție, astfel încât hărțuitorul să poată fi pedepsit de către organele de drept”, explică Parascovia Topada.

Adolescenții și părinții care au trecut prin experiențe neplăcute de hărțuiri online sau offline de tip bullying au mai multe opțiuni de a contacta organizațiile neguvernamentale cum ar fi CNPAC, Centrul Internațional „La strada”, Centrul de Informare și Documentare pentru Drepturile Copilului, www.siguronline.md, Terres des Hommes, dar și serviciul 112.