Litania minciunii. Radiografia unui eșec în gestionarea crizei pandemice în R. Moldova

Republica Moldova a ajuns la peste 64.000 de contaminări și peste 1.500 de morți la o populație de circa 2.700.000 de locuitori la mijlocul lui octombrie. Cel mai mare număr de infecții se înregistrează în Chișinău, unde sunt atestate zilnic 200–300 de cazuri. Din cauza lipsei unei strategii de prevenție și a scepticismului populației, încurajat de biserică și de unii demnitari, sistemul medical este pe butuci. Spitalele sunt obligate să își sporească mereu capacitatea de internare a celor cu comorbidități.  

Odată valul de infecții declanșat, susține epidemiologul Alexei Ceban, medic la Laboratorul de referință al Agenției Naționale de Sănătate Publică, este foarte greu să îl oprești. 

Responsabilii de statisticile pandemiei observă în ultima perioadă o scădere a adresabilității populației la medici. 

„Asta înseamnă că vigilența populației față de infecția cu COVID-19 este extrem de joasă. Crește numărul de zile în care virusul este contagios, ceea ce denotă că vom avea o tendință de creștere”, prognoza Alexei Ceban la începutul lui septembrie.   

Ritmurile de creștere și descreștere, opinează medicul, sunt normale pentru orice țară din lume. „Cea mai îngrijorătoare situație este în Chișinău, unde rata de contaminare își menține același nivel de transmitere. În asemenea condiții, vom reuși foarte greu să reducem rata de contaminare”, semnalează el.

Oricât ar părea de bizar, creșterea exponențială a numărului de infectați în R. Moldova se înscrie în contextul unui scepticism masiv în mediul populației. 

După estimările șefului adjunct al Direcției generale asistență socială a Consiliului Municipal Chișinău, Boris Gîlca, circa 50–60% din cetățeni ignoră măsurile de protecție impuse de autorități.  

„Cei mai mulți îi iau în derâdere în transportul public pe cei care poartă măști. În cazul în care le faci observație, riști să fii agresat verbal, au fost cazuri de agresiune fizică”, spune el. 

Alexei Ceban susține că dacă populația ar respecta cel puțin șase zile de izolare, perioadă în care riști să infectezi mai multe persoane, autoritățile ar reuși, cu pași repezi, să țină în frâu răspândirea pandemiei. 

„Dar lucrul ăsta nu se întâmplă pentru că lumea este foarte obosită, indignată față de autorități și, cel mai grav, nu crede”, constată el.

Între intervenție cu tehnică militară și descurajarea apelării la doctor   

Conform statisticii oficiale, autoritățile, în frunte cu președintele Igor Dodon, se lăudau în martie că, datorită „măsurilor drastice”, au reușit să mențină cea mai scăzută rată de contaminare în regiune.

De fapt, susține fosta ministră a Sănătății, Ala Nemerenco, responsabilii nu au controlat niciodată răspândirea pandemiei. 

„Dacă observăm datele statistice, nu am avut niciodată scădere. Ne-am aflat într-o creștere constantă. La început [martie–aprilie], celor responsabili din sănătate li s-a creat o falsă impresie de control din cauza că nu efectuau teste și nu știau ce se întâmplă”, invocă fosta ministră.

Totuși, la inițiativa șefului statului, a fost instituită, la 17 martie, starea de urgență, pentru 60 de zile, pentru prima dată în istoria Republicii Moldova din 1991. Președintele prezida ședințele Centrului unic de comandă pentru gestionarea crizei Coronavirus.

Mai mult, la 24 martie, Igor Dodon, în calitate de comandant suprem al Forțelor Armate, a decis să folosească efectivul Ministerului Apărării în gestionarea crizei. Circa 2.000 de militari și 400 de vehicule de tip Humvee, cu mitraliere, au fost scoase pe străzile Chișinăului pentru a-i face pe cetățeni să respecte regimul de autoizolare la domiciliu.

În aceeași perioadă, șeful statului publica pe rețelele de socializare fotografii cu familia sa în aer liber, imagini de la întrevederile sale cu ierarhii Mitropoliei Chișinăului și a Întregii Moldove.  

Pe 20 martie, Igor Dodon îndemna oamenii să nu mai meargă la medici, dacă nu au simptome, întrucât, sublinia el, COVID-ul ar fi „o gripă simplă și nu mai trebuie testată toată țara”.  

Pentru un mesaj similar, o postare a președintelui SUA, Donald Trump, a fost ștearsă de pe rețelele de socializare, Facebook și Twitter. Cele două platforme au considerat că postarea liderului de la Casa Albă contravine regulilor lor de sănătate.

Platformele au invocat un studiu al Academiei de Medicină Națională a Franței, publicat la 9 iunie, conform căruia COVID-19 este de trei ori mai fatal decât gripa sezonieră.  

În perioada în care și-a arogat Igor Dodon rolul de „doctor național”, autoritățile au informat cetățenii despre evoluția pandemiei prin conferințe, fără participarea jurnaliștilor.

Și dacă acest lucru nu ar fi fost suficient, autoritățile au triplat termenul de acces la informații de la 15 la 45 de zile lucrătoare, de fapt, la peste două luni. Astfel, cei mai mulți cetățeni din R. Moldova au fost lăsați singuri în fața posturilor rusești, care contestau sistematic gravitatea Coronavirusului.

La rândul său, Consiliul Audiovizualului a obligat, pe 24 martie, mass-media să prezinte, obligatoriu, poziția oficială a autorităților publice competente și să renunțe la opiniile proprii în reflectarea subiectelor despre pandemie.

În aceeași zi, 24 martie, organizația internațională Reporteri fără frontiere (RSF) a demonstrat că, fără controlul și cenzura impuse de autorități, media chineze ar fi informat mult mai devreme publicul despre gravitatea epidemiei de Coronavirus, salvând mii de vieți și evitând probabil pandemia.

În urma reacției comunității jurnalistice din R. Moldova, dispoziția scandaloasă a Consiliului Audiovizualului a fost anulată.

Comunicarea difuză a autorităților, subliniază fosta ministră a Sănătății, Ala Nemerenco, a amplificat incultura în mediul populației în ce privește măsurile de protecție împotriva virusului.

„În decurs de șapte luni [aprilie–august], autoritățile nu au fost capabile să educe și să impună un comportament adecvat, care ar fi micșorat răspândirea masivă a virusului”, constată ea.

Și Boris Gîlca pledează pentru instituirea unei comunicări mai eficiente privind prevenirea infecției, prin descurajarea comportamentului iresponsabil. 

Marchel, după contaminare: „Temeți-vă de Dumnezeu, dar de COVID, păziți-vă!”

Cultura precară în materie de protecție a fost însoțită de o campanie de dezinformare agresivă susținută de ierarhii Mitropoliei Chișinăului, subordonată Patriarhiei Ruse.

Narativul microcipurilor a devenit un element forte al discursului Mitropoliei subordonate Patriarhiei de la Moscova. Episcopul de Bălți și Fălești, Marchel, un fidel colaborator al președintelui Dodon, a devenit înfierătorul „satanicei microcipări”. 

După ce Marchel a dat tonul litaniei minciunii, Sinodul Mitropoliei subordonate Patriarhiei Ruse a adoptat, la 19 mai, un apel către autorități în care se pronunța împotriva unei „eventuale vaccinări obligatorii”.

La 27 mai, site-ul aceleiași mitropolii a publicat mesajul starețului Mănăstirii Poceaev din Ucraina, care consideră demersul Sinodului Bisericii Ortodoxe din Moldova de o cea mai înaltă actualitate și [care] răspunde tuturor provocărilor […] cu care se ciocnește Sfânta Biserică Pravoslavnică”.

Numai că, în iunie, „Dumnezeu a trimis COVID” și Prea Sfinției Sale, Marchel, după care episcopul a schimbat subit macazul.

„Să nu vă temeți de COVID, temeți-vă de Dumnezeu, dar de COVID, păziți-vă! Pentru că acum, Ilie, este mai multă frică de COVID, decât de Dumnezeu. Asta mă deranjează pe mine acum, m-a deranjat și mă deranjează. Noi ne temem de ceea ce ne trimite Dumnezeu, dar de însuși Dumnezeu nu ne temem”, a spus ierarhul după ce s-a tratat de molimă.   

Dodon, „polițistul bun”, Chicu, „polițistul rău”

Epidemiologul Alexei Ceban estimează că responsabilii din sănătatea publică au scăpat de sub control în aprilie răspândirea pandemiei.

„Ignorarea deciziilor Comisiei pentru situații excepționale a permis infecției să pătrundă în straturile pe care le țineam sub control, grupurile de risc.”

Și ca să fie în rând cu șeful său, pe 28 august, însuși premierul R. Moldova, Ion Chicu, a făcut nuntă fiului său într-o vinărie din raionul Ialoveni. 

Solicitat să comenteze acuzațiile de încălcare a măsurilor impuse de Comisia pentru situații excepționale în sănătate publică, Ernest Vardanean, consilierul președintelui Dodon, a spus că astfel de acuzații sunt neîntemeiate și au un caracter politic.

Articol realizat cu sprijinul Asociației de Investigații Media în Balcani.

Sursa: sinopsis.info.ro