Victor Ambroci: „Cea mai mare reușită a liceului nostru e realizarea unui mediu democratic”

1922
0

Liceul Teoretic „Spiru Haret” din Chișinău este condus de Victor Ambroci de mai bine de 27 de ani. Împreună cu echipa sa, a creat o instituție de învățământ bine dotată și amenajată, cu cabinete moderne în care profesorii și elevii se simt ca la ei acasă. „Spiru Haret” este un liceu-etalon, iar directorul său carismatic – un manager competitiv, care nu disperă nici în condițiile pandemiei. Victor Ambroci, fire mai mult decât modestă, nu-și arogă succesele liceului și le împarte cu profesorii, elevii și părinții acestora.

Susține și tu presa! Abonează-te la o sursă de informare independentă. Acum e simplu, intră pe

ABONAMENT

I-am cerut să ne acorde un interviu pentru a afla cum se organizează predarea la liceu în această perioadă, care sunt dificultățile și așteptările.

  • Stimate domnule Ambroci, care sunt modalitățile de organizare a procesului de învățământ la liceul Dvs. în perioada de pandemie?

În condițiile impuse de coronavirus, Liceul „Spiru Haret” activează după modelul 5 stabilit de Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării, adică 50% dintre elevi vin la școală, 50% învață la distanță. Important este că la noi acei de acasă sunt conectaţi simultan cu cei care stau în clasă. În acest scop, am dotat toate sălile de clasă cu table interactive şi camere web cu rezoluţie înaltă. Profesori reuşesc să-i antreneze în activitate pe elevii din bănci şi pe cei de acasă, astfel ca toţi să se simtă valorificaţi.

  • Considerați că predarea la distanță este o soluție bună? E îndreptățit acest mod de predare și verificare a cunoștințelor?

E o soluţie impusă de aceste condiţii vitrege în care ne-am pomenit acum cu toţii. Atât timp cât nu există alta mai bună, ne bucurăm că am găsit o variantă de supravieţuire, temporară, sperăm. Cu toate acestea, trebuie să rămânem conştienţi că rezultatele instruirii la distanţă sunt relative. Şcoala nu presupune doar transmiterea seacă de informaţii, ci un proces continuu de comunicare, schimb de opinie, feedback, relaţii interumane – aspecte care ne lipsesc în perioada instruirii la distanţă.

Punctul cel mai vulnerabil îl presupune evaluarea, profesorii aflându-se între ciocan şi nicovală: pe de o parte, e importanţa de a încheia procesul de predare-învăţare cu o evaluare obiectivă şi complexă, pe de altă parte, e lipsa unor instrumente eficiente şi a condiţiilor optime pentru fiecare elev.

  • Cum suportă profesorii noile condiții de muncă, volumul sporit al activităților zilnice, utilizarea mijloacelor moderne de predare la distanță etc.?

În general, marele perdant al acestei perioade este profesorul, forţat să-şi crească performanţa academică într-un ritm rapid, să asimileze instrumente IT şi să le aplice profesionist, să găsească timp pentru comunicare cu fiecare elev şi părinte, să se implice în procesul de igienizare a spaţiului şcolar, să perfecteze documentaţie şcolară curentă şi toate acestea cu respectarea exigenţelor sanitare (mască, distanţă etc.)

  • A influențat coronavirusul în mod negativ susținerea bacalaureatului și înmatricularea absolvenților la facultăți în anul 2020?

Nu putea coronavirusul să influenţeze procese care se desfăşoară deja de peste 20 de ani. Din inerţie, lucrurile s-au aranjat la locul lor. Alta e problema: dacă va dura, în perspectivă vom resimţi consecinţe şi la aceste capitole. Impactul perioadei pandemice asupra absolvenţilor nu s-a măsurat la scară naţională, globală, ci individual. Fiecare absolvent a suportat stresul unui final incert, a trebuit să renunţe la anumite perspective universitare din cauza restricţiilor, iar povara unei etape noi de studiu este multiplicată în prezent de izolarea în studiul independent.

  • Unele activități ale Liceului „Spiru Haret” erau organizate la Filarmonica Națională. Care a fost impactul incendiului de la Filarmonică asupra stării de spirit a colectivului de profesori, elevi și părinți?

O nenorocire nu vine niciodată singură. La coronavirus s-au adăugat şi altele. Una dintre cele mai dramatice pentru consumatorii de cultură a fost incendiul de la Filarmonică. Pentru cei de la „Spiru Haret” această instituţie reprezintă mai mult decât o instituţie de stat. Este un spaţiu apropiat pentru elevii şi profesorii noştri, mai multe evenimente importante pentru aceştia consumându-se în scena şi în sala Filarmonicii. Sunt sigur că încă mult timp vom simți lipsa unui spaţiu deschis, generos, confortabil, elegant şi nobil în acelaşi timp. Filarmonica i-a învăţat pe elevii noştri să se comporte într-un spaţiu cultural de calitate, le-a ridicat standardele, le-a cultivat ţinuta de intelectual.

  • Care, după părerea dvs., este cea mai mare realizare a Liceului „Spiru Haret”?

Într-o instituţie contează în egală măsură condiţiile fizice, dar şi cele intelectual-spirituale. De asta ne străduim să investim în repararea spaţiului, în amenajarea estetică, în modernizarea tehnică, dar nu uităm şi de pregătirea cadrelor didactice, organizarea activităţilor valorice, implicarea în proiecte, stimularea iniţiativelor etc. De aici şi cea mai mare reușită a liceului nostru, care considerăm că este asigurarea unui mediu democratic, deschis, sigur, ofertant, polivalent pentru fiecare elev. Un indicator al acestei reuşite este suprasolicitarea liceului, dar şi atmosfera de familie ce domnește în instituţie.

  • În afară de Covid-19, care ar mai fi problemele cu care se confruntă instituția Dumneavoastră?

Liceul „Spiru Haret”, ca parte firească a unei societăţi, se confruntă cu toate problemele din republică. Sunt atât de cunoscute şi discutate că nu mai are rost să le enumerăm. Un remediu împotriva pesimismului ar fi cuvintele lui Spiru Haret cu referire la misiunea şcolii: Dacă ar fi fost uşor, care ar fi fost rostul nostru?

Interviu realizat de Gheorghe Bâlici

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Săptămânalul „Gazeta de Chișinău” publică în paginile sale și pe pagina web a publicației articole ce reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chișinău” este unul din puținele ziare rămase pe piața mediatică care face jurnalism liber și corect. Nu-l lăsa să dispară! Contribuie și tu la menținerea unei publicații libere. Acum poți face un abonament oricând și de oriunde te-ai afla. Dacă abonezi un om drag la formatul PRINT, atunci redacția îți oferă gratuit, prin poșta electronică, formatul PDF al gazetei, în fiecare zi de vineri, la prima oră. Susține „Gazeta de Chișinău” printr-un abonament în format PRINT sau PDF.

ABONAMENT

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here