Cine blochează adoptarea noului program cu FMI

Semnarea programului, grație căruia Republica Moldova urma să primească în acest an peste 100 de milioane de dolari, dar și 50 de milioane de euro, este tergiversată din cauza neadoptării unei legi ce ar fortifica independența BNM, dar și pentru că un fruntaș socialist se încăpățânează să devină guvernator al Băncii Naționale.

La finele lunii iulie, un comunicat FMI anunța că Misiunea Fondului Monetar Internațional și autoritățile Republicii Moldova au ajuns la un acord la nivel de experți privind programul de reforme economice care va fi susținut printr-un acord pe trei ani, finanțat cu aproape 558 milioane de dolari, în baza Mecanismului extins de creditare (ECF) și Mecanismului de finanțare extinsă (EFF).

Fără angajamente de înăsprire a administrării fiscale

Noul program, bazat pe progresul atins în cadrul programului precedent are drept obiectiv sprijinirea relansării economice a Republicii Moldova după depășirea pandemiei COVID-19 şi avansarea în implementarea unor reforme instituționale ambițioase.

Premierul Chicu declara la acel moment că guvernul pe care îl conduce a finalizat negocierile cu Fondul Monetar Internațional a unui nou memorandum pentru o perioadă de trei ani. Într-un interviu oferit Europei Libere, acesta a precizat că este vorba de un împrumut de 550 de milioane de dolari și că nu a fost asumat niciun angajament care ar introduce noi impozite sau ar înăspri administrarea fiscală și, în general, povara fiscală asupra agenților economici și cetățenilor.

La rândul lor, Reprezentanții FMI au informat că, imediat după semnarea acordului, vor fi implementate acțiuni prealabile de evaluare a vulnerabilităților guvernanței în mai multe domenii: bugetar-fiscal, supravegherea sectorul financiar, guvernanța BNM, reglementarea pieței, statul de drept, combaterea spălării banilor și finanțării terorismului. 

„Planul de evaluare centralizată a guvernanței va oferi un diagnostic specific și concret al nivelului de guvernanță și anticorupție din RM și, în baza rezultatelor, echipa FMI va formula recomandări rezonabile. Prin urmare, politicile de îmbunătățire a guvernanței vor contribui la reducerea corupției și la îmbunătățirea rezultatelor economice”, anunța FMI.  

Se spunea, totodată, că Memorandumul urma a fi discutat în luna septembrie, în cadrul ședinței Consiliului Directorilor Fondului Monetar Internațional.

„Ne așteptăm ca acest Consiliu de Directori Executivi al FMI să discute noul program cu Republica Moldova în luna septembrie, după ce autoritățile Republicii Moldova vor fi implementat un șir de acțiuni prealabile, inclusiv în domeniul independenței băncii centrale, supravegherii sectorului financiar și transparenței bugetar-fiscale. Programul prevede implementarea unor reforme instituționale ambițioase pentru a elimina numeroasele vulnerabilități din domeniile guvernanței fiscale, supravegherii sectorului financiar nebancar, reglementării pieței, prevenirii și combaterii corupției și fortificării statului de drept”, menționa la finele lunii iulie Ruben Atoyan, șeful Misiunii FMI în Republica Moldova.

Nu a figurat pe agenda FMI din septembrie

Iată că la finele lunii septembrie bordul Fondului Monetar nu aprobase încă programul.

Contactat de „Ziarul de Gardă”, ministrul finanțelor, Sergiu Pușcuța, își exprimă speranța că acest lucru se va întâmpla atunci când se vor încheia adunările anuale ale Fondului, dar și când vor fi executate toate precondițiile înaintate de FMI.

„Pentru ca acest acord să fie aprobat de Bord, Republica Moldova trebuia să execute șase acțiuni preliminare. O bună parte din cele șase condiții au fost executate. Cea mai critică era executarea bugetului, care în luna septembrie a fost votată de Parlament. Aceste acțiuni sunt în derulare, se execută de către partea moldovenească și sperăm că, atunci când vor fi executate, Bordul de directori va examina cazul Republicii Moldova”, a relatat Pușcuța.

Astfel, adunarea poate avea loc doar după Adunarea anuală a Fondului, care urmează să se desfășoare în primele două săptămâni din octombrie, dar nu înainte ca toate cele șase acțiuni prioritare să fie implementate.

Până acum, patru din ele au fost îndeplinite. Este vorba despre modificarea legii privind Bugetului de Stat, modificarea legislației privind Comisia Națională a Pieței Financiare, a legislației anticorupție și a guvernanței fiscale.

Nu a fost îndeplinită, însă, condiționalitatea privind sporirea independenței Băncii Naționale. Deși, potrivit premierului Chicu, aceasta urma să fie inclusă pe ordinea de zi a ședinței Executivului din 10 septembrie, acest lucru nu s-a mai întâmplat.

Modificările din proiectul respectiv presupun, printre altele, „limitarea controlului instanței de judecată asupra unor categorii de evaluări ale BNM, având în vedere natura complexă științifică, tehnică sau economică a acestora din urmă, care presupune judecăți de valoare sau aprecieri ale expertului”.

Din punct de vedere tehnic, această lege ar putea fi aprobată în zilele următoare de către Guvern, iar ulterior adoptată și de către Parlament. Însă există mari dubii că, până la scrutinul prezidențial, vor mai exista ședințe ale Legislativului. Astfel, volens-nolens, adoptarea ei se amână, în cel mai bun caz, până la 1 noiembrie dar, cel mai degrabă, până la 15 noiembrie. Doar după asta, o echipă de evaluare a FMI ar urma să constate îndeplinirea celor șase condiționalități și abia după încă două săptămâni, adică la finele lui noiembrie sau începutul lui decembrie, boardul Fondului ar putea include pe ordinea de zi chestiunea programului cu Republica Moldova. Însă e vorba deja despre sfârșitul anului și banii nu vor mai putea fi valorificați atât de repede.

De ce nu sunt numiți viceguvernatorii BNM

Rămâne, însă, încă o chestiune, cea de-a șasea, despre care nu prea s-a vorbit, dar care s-ar referi la numirea a trei noi viceguvernatori la Banca Națională. În prezent, doar guvernatorul BNM, Octavian Armașu, și viceguvernatorul Vladimir Munteanu au mandat valabil. Alți doi viceguvernatori, Aureliu Cincilei și Ion Sturzu, au mandatele expirate, însă își îndeplinesc funcțiile până vor fi numiți noii viceguvernatori.

Mai mult, cei doi sunt cercetați penal în dosarul fraudei bancare. Cel de-al cincilea viceguvernator, Cristina Harea, a demisionat acum câteva luni din motive personale.

Această chestiune, de numire a noi viceguvernatori, ar reprezenta și ea un obstacol pentru îndeplinirea condiționalităților cerute de FMI în vederea încheierii unui nou program cu Republica Moldova.

Și este straniu că până în prezent aceasta nu a fost îndeplinită or, din punct de vedere tehnic, nu e atât de dificil. Candidații doar trebuie să fie propuși de guvernatorul BNM și acceptați de majoritatea deputaților. Lucrurile nu se mișcă însă, or se zvonește că unul din fruntașii socialiști, fost șef de direcție la Banca Națională, vrea cu tot dinadinsul să revină în această funcție, iar guvernatorul Octavian Armașu s-ar opune. Manifestarea îngrijorărilor mai mult sau mai puțin voalate din partea unor diplomați occidentali privind respectarea independenței de politic a BNM ar veni anume din această cauză.

Mai pierde bugetul trei miliarde de lei?

Deputatul Platformei Demnitate și Adevăr și vicepreședintele legislativului, Alexandru Slusari, amintește că din cauza tergiversării intrării în vigoare a programului cu FMI, este amânată primirea a peste 100 de milioane de dolari din prima tranșă pe care FMI urmează să le transfere Republicii Moldova imediat după intrarea în vigoare a programului. De adoptarea lui depinde și aprobarea primei tranșe de 50 de milioane din creditul de 100 de milioane oferit de Uniunea Europeană.

Prin urmare, este vorba de aproape trei miliarde de lei, incluse, de altfel, în Bugetul de Stat pentru acest an și care ar putea fi ratate. În schimb, președintele Dodon și acoliții săi vorbesc tot mai mult despre creditul de 200 de milioane de euro de la Federația Rusă.