Cine lucrează pământurile Moldovei

2109
1

Companiile străine care arendează cele mai multe hectare în Republica Moldova și proprietarii lor

Susține și tu o instituție de presă liberă! Donația ta va contribui la susținerea activității noastre prin care informăm societatea echidistant și corect. Ajută-ne să promovăm adevărul, dreptatea și libertatea.

SUSȚINE

Deși cetățenii străini nu au dreptul să cumpere pământ în Republica Moldova, două offshore-uri cipriote lucrează circa 5% din pământul arabil al Republicii Moldova.  Primul dintre acestea este conectat la Grupul de companii Trans-Oil și i-a fost acestuia garant la contractarea mai multor împrumuturi.

În contextul manifestațiilor fermierilor, deputatul socialist Corneliu Furculiță a acuzat-o luni, în cadrul unei conferințe pe lidera PAS, Maia Sandu, că ar planifica să distrugă micii fermieri prin legiferarea vânzării pământului pentru străini.

De partea cealaltă, lidera PAS și colegii acesteia au spus că președintele Igor Dodon a fost cel care a promovat inițiativa de a oferi străinilor posibilitatea să cumpere pământuri în Republica Moldova atunci când a promulgat Legea privind acordarea cetățeniei Republicii Moldova prin investiții. Trebuie spus că, potrivit legislației moldovenești, în Republica Moldova doar cetățenii moldoveni au dreptul să cumpere pământuri.

La 3 august curent, șeful statului a semnat un decret de acordare a cetățeniei Republicii Moldova în schimbul investițiilor pentru 11 persoane. Documentul a fost publicat pe 7 august în Monitorul Oficial. Numele beneficiarilor este ținut în secret.

Dodon a promulgat Legea privind acordarea cetățeniei prin investiție

Pe 18 iunie curent, Parlamentul a abrogat, în a doua lectură, Legea cu privire la acordarea cetățeniei prin investiție. Legea nu va mai fi în vigoare de la 1 septembrie 2020, odată cu expirarea termenului moratoriului privind acordarea cetățeniei Republicii Moldova.

De fapt, Guvernul Sandu a instituit, la 31 iulie 2019, moratoriul privind dobândirea cetățeniei prin investiție pe o perioadă de patru luni, începând cu 23 august. În decembrie 2019, Guvernul Chicu a prelungit cu încă două luni moratoriul asupra acordării cetățeniei prin investiții, începând cu 20 decembrie 2019.

Accesul cetățenilor străini la pământul din Republica Moldova a început în 2005, când fostul președinte Vladimir Voronin a acordat cetățenia Republicii Moldova omului de afaceri Vaja Jhashi, născut în 1966 în Federaţia Rusă. Vaja Jhashi este președintele Grupului de companii Trans-Oil din Moldova, care a ajuns să dețină actualmente monopolul la exportul de cereale.

Voronin a permis accesul cetățenilor străini la pământurile din R. Moldova

Conform registrului online specializat în afacerile cu pământ, Land Matrix, fie că este vorba de pământul deținut în proprietate, fie arendat, compania care lucrează în prezent cele mai multe hectare de pământ arabil în Republica Moldova – 60.000 – este Aragvi Holding International.

Pentru comparație, a doua companie străină, potrivit aceluiași registru, care are cele mai multe hectare lucrate, 30.000, este Sungrain Farming International Ltd, de asemenea, un alt offshore din Cipru.

Aragvi Holding International este un offshore din Cipru, ce face parte din grupul Trans-Oil. Acest offshore cipriot i-a garantat lui Trans-Oil tot felul de împrumuturi. În boardul de directori al Aragvi Holding International figurează fostul ambasador al Statelor Unite ale Americii la Chișinău, Asif Javed Chaudhry.

Trans-Oil, compania care lucrează cele mai multe hectare

Este interesant cum a evoluat suprafața pământului lucrat de Trans-Oil. În 2016, președintele acestui grup de companii, Vaja Jhashi, a declarat în cadrul unui interviu că lucra 35.000 de hectare. Astfel, în decurs de patru ani, Aragvi Holding International / Trans-Oil aproape că și-a dublat suprafețele.

Mai mult, Grupul de companii Trans-Oil a intrat în 2015 și în România, cumpărând grupul Racova de la omul de afaceri Adrian Porumboiu, cu toate silozurile, fabricile de ulei și drepturile de arendă a terenurilor. Prețul oficial al tranzacției nu a fost dezvăluit, însă presa din România l-a estimat în jurul sumei de 150–180 de milioane de dolari. În 2018, Trans-Oil, prin firma sa asociată, Delta Commodity, lucra în România 40.000 de hectare arendate.

Grupul Trans-Oil mai deține 16 silozuri pe teritoriul R. Moldova cu o capacitate de circa 500.000 de tone (din cele 44 de silozuri existente). În plus, el mai deține un siloz în Portul Reni, Ucraina, precum și cele achiziționate în 2015 în România din cadrul fostului grup Racova, deținut anterior de către Adrian Porumboiu.

Relațiile lui Vaja Jhashi cu Dodon și Plahotniuc

Vicepreşedintele Grupului de Companii Trans-Oil, Mihail Caraseni, este membru al Consiliului economic al președintelui Igor Dodon.

Totodată, președintele Grupului de Companii Trans-Oil are o relație specială cu fostul lider al Partidului Democrat. Vaja Jhashi nu a recunoscut niciodată că a avut relații de business cu Vladimir Plahotniuc, dar a recunoscut că sunt prieteni.

Cel puțin, în timpul refugiului său la Miami, se știe că Vladimir Plahotniuc a stat/stă într-un apartament cumpărat de directorul Trans-Oil Ucraina.

De asemenea, Trans-Oil International a finanțat Consiliul Atlantic, un think tank american, care i-a invitat pe Plahotniuc (2016) și pe Andrian Candu (2018) peste Ocean la mai multe evenimente dedicate relațiilor internaționale.

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Site-ul „gazetadechisinau.md” publică articole care reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de editorialiști și jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chisinau” este o sursă de informare credibilă pe piața mediatică din Republica Moldova. Nu o lăsa să dispară! Contribuie la menținerea unei publicații libere. Acum poți face și tu o donație.

SUSȚINE

1 COMENTARIU