Conducta Iași-Chișinău și independența energetică

Finalizarea gazoductului Iași-Chișinău la începutul lunii august ar fi trecut neobservată dacă premierul român Ludovic Orban nu ar fi anunțat în ședința de vineri, 7 august, a legislativului de la București că investiția de 93 de milioane de euro a fost valorificată, iar conducta de 120 de kilometri este pregătită să transporte gaze alternative peste Prut.

„Am o veste bună să vă dau. Chiar dacă nu s-a făcut o inaugurare a unei investiții extrem de importante pentru România, aceasta este gata. Este vorba de gazoductul Ungheni-Chișinău. Odată finalizată, investiția realizată de Transgaz oferă posibilitatea furnizării gazului natural în Republica Moldova din România, oferind astfel o alternativă la gazul rusesc”, a declarat Orban. Premierul a adăugat că această investiție „arată determinarea României în a fi alături de cetățenii Republicii Moldova” și este extrem de importantă pentru relațiile dintre cele două țări.

Independența energetică de ziua independenței naționale

Peste aproape o săptămână, premierul moldovean Ion Chicu, în ședința executivului de la Chișinău din 12 august a venit cu un fel de răspuns la declarația lui Orban. Acesta a mulțumit României pentru investițiile făcute în realizarea gazoductului și l-a invitat pe premierul român la un eveniment de lansare a gazoductului, pe data de 27 august.

„Pentru că pe 27 august este mare sărbătoare la noi, un asemenea obiectiv merită un eveniment frumos de dare în exploatare, de lansare în funcțiune, și cu această vreau să vă anunț că am remis pe adresa prim-ministrului României, Ludovic Orban, o invitație de a participa la acest eveniment pentru a reda acea importanță națională pentru acest obiectiv”, a anunțat Chicu în debutul ședinței.

Premierul moldovean a mai menționat că gazoductul va consolida independența și are ca scop principal sporirea securității energetice a Republicii Moldova. Astfel, printr-un mesaj ambiguu, șeful executivului moldovean a evitat să spună că această securitate energetică era afectată până acum de dependența totală de gazele venite din Federația Rusă, care folosea această stare de fapt ca pârghie de presiune asupra autorităților moldovene.

„Gazoductul Iași – Ungheni – Chișinău înseamnă mai multă securitate energetică pentru R. Moldova, o alternativă reală pentru aprovizionarea cu gaze naturale a țării noastre în diferite circumstanțe. Au fost situații când securitatea energetică a fost sub mare risc, însă acest gazoduct pe viitor poate fi o soluție în situații dificile când traseele tradiționale de aprovizionare cu gaze naturale întâmpină unele probleme”, a mai spus Chicu.

Deși Chicu a intenționat prin această invitație să-și manifeste mai degrabă aroganța sa de premier „independent” și „suveran”, este totuși simbolică această legătură făcută între ziua independenței față de URSS și independența energetică față de urmașa acesteia, Federația Rusă.

Acces la gazele din Marea Caspică și din Marea Nordului, Grecia sau Norvegia

La modul practic, conducta ar trebui să asigure conectarea la piața energetică nu doar românească, ci și la cea europeană. Potrivit lui Ion Sterian, Directorul General al SNTGN Transgaz SA, după punerea în funcțiune a gazoductului, infrastructura de gaze din Republica Moldova se va conecta la infrastructura de gaze din România, care este interconectată cu cea din Europa. El spune că,astfel, în Republica Moldova pot ajunge gaze din Marea Caspică, din Marea Nordului, din nordul Greciei și din Norvegia.

„Realizarea gazoductului Ungheni-Chișinău contribuie la modernizarea și dezvoltarea infrastructurii energetice existente, sporind eficiența sectorului energetic și dezvoltarea durabilă a economiei naționale a Republicii Moldova, crearea unei piețe de energie transparente și competitive, conectarea cu piața energetică europeană. Proiectul reprezintă un câștig în plan geopolitic, urmărind diminuarea dependenței energetice a Republicii Moldova, prin ruta alternativă pe care o propune, precum și o contribuție la consolidarea în general a parcursului proeuropean al acestei țări”, a declarat Sterian.

Conducta nu este, deocamdată, funcțională

Dincolo de simbolismul momentului, conducta nu va putea fi însă funcțională în viitorul apropiat. Pentru ca pe țeavă să circule într-adevăr gaz în cantități suficiente pentru consumul Republicii Moldova, este nevoie ca furnizorii din România să aibă suficiente cantități de gaze pentru a exporta către Republica Moldova și să fie interesați să intre pe această piață. Extracția gazelor din Marea Neagră ar asigura volumul necesar pentru export, însă deocamdată proiectele de exploatare a rezervelor de gaze de pe platoul continental românesc sunt stopate.

Prin conductă ar putea fi transportate și gaze din sistemul gazier european. Însă, deocamdată, nici această soluție nu este viabilă, or nu există infrastructura necesară pe teritoriul României pentru a permite exportul de gaze în volumul permis de capacitatea țevii, de 1,5-2,2 miliarde metri cubi anual.

Pentru ca gazele să ajungă în Republica Moldova, sunt necesare 165 km de țeavă pe teritoriul României și două stații de comprimare a gazelor, or presiunea în sistemul moldovenesc este mai mare.

La sfârșitul lui 2018, Transgaz semnase contractul de finanțare cu UE pentru construcția tronsoanelor Onești-Gherăești și Gherăești-Lețcani, cu o lungime totală de 165 km și a două stații de comprimare la Onești și Gherăești. Suma totală a proiectului este de 174 de milioane de euro, dintre care finanțarea europeană este de circa o treime din costuri. Potrivit Transgaz, infrastructura respectivă va fi gata abia în septembrie 2021.

Cantitatea de 2,2 miliarde de metri cubi acoperă consumul de circa un miliard de metri cubi pe an al Republicii Moldova fără Transnistria. Spre exemplu, anul trecut, aceasta a consumat 1,1 miliarde metri cubi. Consumul Transnistriei ajunge însă la 1,8 miliarde metri cubi, circa 80% din acest volum revenind Centralei electrice de la Kuciurgan.

MoldovaGaz nu va ceda ușor piața

Contractul actual al Moldovagaz cu Gazprom expiră la finele anului curent și tot la sfârșitul anului Republica Moldova urmează să implementeze Pachetul trei energetic, adică să liberalizeze piața gazelor.

În lanțul aprovizionării cu gaze naturale vor exista trei verigi: furnizorul, transportatorul și distribuitorul. Dacă furnizor ar putea fi oricine, inclusiv Gazprom (Rusia), Transgaz (România) sau unii traderi, care să aducă gazele până la hotarul cu Republica Moldova, deocamdată se prefigurează doi transportatori: Moldovatransgaz (MoldovaGaz) și Vestmoldtransgaz (Transgaz) prin conducta construită recent. Rețelele de distribuție către consumatorii finali ce aparțin MoldovaGaz vor fi gestionate de o întreprindere separată de compania mamă.

Liberalizarea presupune că atât transportatorii, cât și distribuitorii trebuie să-și pună la dispoziție conductele pentru furnizori, fie ei din Rusia sau România, fie din alte state conectate la sistem, care vor fi aleși de consumatorul final.

Potrivit lui Vadim Ceban, director general MoldovaGaz, compania este gata să aplice prevederile Pachetului trei energetic și să pună rețelele de distribuție la dispoziția tuturor furnizorilor.

„Acum piața regională a gazelor se dezvoltă destul de dinamic, acesta fiind un lucru benefic pentru toți. Noi suntem gata să concurăm pe această piață și să oferim cel mai bun preț. Așa simplu nu vom ceda piața”, a declarat Ceban pentru GAZETA de Chișinău.

Mai mult, el spune că țeava Iași-Chișinău ar putea fi folosită și în regim invers. Altfel spus, prin conducta construită pentru a reduce dependența Republicii Moldova de gazele rusești, acestea din urmă ar putea ajunge pe piața românească, dacă vor avea un preț mai competitiv.