Lista lui Platon

Eliberarea din detenție a controversatului om de afaceri Veaceslav Platon a coincis cu punerea în libertate a mai multor persoane care ar fi fost implicate în schemele sale. Într-o perioadă relativ scurtă, justiția moldovenească a renunțat ca prin miracol la deciziile sale, unele devenite irevocabile. În diferite medii, inclusiv în procuratură și în breasla judecătorilor, se vehiculează că atunci când a fost pornită mașinăria pentru a fi scos Platon din închisoare, acesta ar fi negociat la greu și eliberarea unor persoane din anturajul său.

Vitalie Burlacu, alias Vitas, a fost eliberat din închisoare la 11 iunie, cu patru zile înainte de eliberarea lui Platon. Curtea de Apel Chișinău a dispus încetarea procesului penal în privința lui Burlacu și a presupusei sale complice, Irina Baglai, pe motiv că au fost încălcate mai multe norme de procedură în perioada investigării cazului.

Vitas și Baglai

Printre semnatarii apelului în favoarea lui Burlacu și Baglai se numără și fostul procuror anticorupție, Vitalie Galeru, cel care a gestionat dosarul și a contestat sentința primei instanțe pentru a cere pedepse mai aspre.

Fostul model Irina Baglai și ex-poliţistul Vitalie Burlacu au fost reţinuţi la 7 martie 2014, fiind suspectaţi că au încercat să corupă deputaţii din fosta coaliţie proeuropeană. Aceştia ar fi propus câte 250 de mii USD unor deputați ca să părăsească partidele în ajunul semnării şi ratificării în Parlament a Acordului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană. În dosar figurează numele foștilor parlamentari proeuropeni, Anatolie Arhire, Alexandru Cimbriciuc, și al regretatului Ion Butmalai.

Burlacu și Baglai au stat în arest până în ianuarie 2015, fiind eliberaţi sub control judiciar. După eliberare, dosarul a bătut pasul pe loc, majoritatea şedinţelor de judecată fiind întrerupte sau amânate. Procurorul Galeru îi acuza atunci pe avocații inculpaților de tergiversarea intenționată a procesului. În aprilie 2016, cu trei luni înainte de pronunţarea sentinţei, Vitalie Burlacu a dispărut, dar a fost reţinut la 16 noiembrie, în localitatea Vadul lui Vodă.

Judecătoria Chișinău i-a condamnat, la 13 iulie 2016, pe Burlacu la 11 ani de închisoare și o amendă de 160 de mii de lei, iar pe Irina Baglai, la trei ani cu suspendare. Instanța a dispus și confiscarea banilor care ar fi fost destinați pentru coruperea deputaților – 553 de mii de euro, 403 mii de dolari și 490 de mii de ruble.

În aprilie 2017, Curtea de Apel Chișinău a menținut pedeapsa în privința lui Burlacu, iar pe Baglai a condamnat-o la opt ani de închisoare. Femeia a dispărut din sala de judecată înainte de a fi pronunțată sentința. Decizia a fost menținută și de Curtea Supremă de Justiție. Vitalie Burlacu și-a recunoscut vina și a declarat că a încercat să corupă deputații la indicația lui Veaceslav Platon. Ulterior, Burlacu a declarat că l-a denunțat pe Platon pentru că a fost torturat.

În august 2019, Plenul CSJ a admis recursul în anulare depus de avocații lui Burlacu și Baglai și a transmis dosarul la rejudecare.

Platon a recunoscut că Vitalie Burlacu și Irina Baglai sunt persoane din anturajul său. Cu puțin timp înainte de a fi arestat, în august 2016, Platon a făcut o declarație pe care a autentificat-o la un notar ucrainean. În documentul făcut public de către avocații afaceristului în martie 2017, se arată că dosarul privind coruperea deputaţilor ar fi fost fabricat la comanda lui Vladimir Plahotniuc, iar Burlacu şi Baglai ar fi fost condamnaţi pe nedrept.

Platon afirma că cei doi ar fi fost folosiţi de către Plahotniuc pentru a-l determina să nu depună declaraţii în defavoarea sa în procesul intentat de către Victor şi Viorel Ţopa.

Platon susţinea că s-a întâlnit cu Plahotniuc în decembrie 2014, într-un hotel din Viena, Austria, iar ultimul i-ar fi promis că, dacă îşi retrage declaraţia, Burlacu şi Baglai vor fi eliberaţi din arest, iar în caz contrar, vor fi condamnaţi la ani grei de închisoare.

Cazul Olga Pungă

Fosta șefă de direcție de la Moldindconbank, Olga Pungă, condamnată în 2017 la opt ani și jumătate de închisoare pentru escrocherie, a fost eliberată din închisoarea de la Rusca la mai puțin de două săptămâni după ce a fost eliberat Platon. Decizia a fost luată de către Judecătoria Hâncești, la solicitarea procurorului general, Alexandr Stoianoglo, care a dispus ca Pungă să fie eliberată pentru perioada în care dosarul se va afla în proces de revizuire.

Judecătoria Hâncești a mai examinat, în martie 2020, un demers pentru eliberarea Olgăi Pungă, însă instanța l-a respins pe motiv că urmează să fie adoptată mai întâi decizia privind revizuirea dosarului.

Olga Pungă a fost reținută în ianuarie 2017. Procurorii au acuzat-o de falsificarea mai multor chitanțe de achitare a taxelor de stat de către bancă, prezentate în instanțele de judecată care examinau acțiunile băncii împotriva debitorilor. Prejudiciul adus statului a fost estimat la 4.138 mil. lei.

Procurorii au constatat că schema ar fi fost elaborată de Veaceslav Platon. Atât Curtea de Apel Chișinău, cât și Curtea Supremă de Justiție, au menținut sentința pronunțată de prima instanță.

Cazul Olgăi Pungă face parte din lista celor 38 de dosare pretins politice ale organizației obștești Dreptul la dreptate, fondată la finele anului trecut de către activistul Pavel Grigorciuc.

Dosarul „Glodeni Zahăr”

Cu câteva luni înainte de eliberarea lui Platon, Procuratura Anticorupție a solicitat revocarea măsurii de arestare preventivă pentru mai multe persoane date în urmărire generală pentru că l-ar fi ajutat pe Veaceslav Platon, în 2010, să pună mâna pe 61 la sută din acțiunile de la Fabrica de Zahăr din Glodeni. Este vorba despre Vitalie Mihailov, Alexandru Balica, Aliona Stașevscaia, Oleg Sliusarenco și alții.

La 16 iulie 2020, șeful adjunct al Procuraturii Anticorupție, Vasile Levițchi, a revocat arestul preventiv în privința lui Alexandru Balica. La 10 august 2020, un alt șef adjunct al Procuraturii Anticorupție, Vladislav Cojocaru, a dispus revocarea arestului preventiv în privința Alionei Stașevscaia.

Dosarul a fost pornit de Procuratura Anticorupție în septembrie 2013, pentru delapidarea averii străine în proporții deosebit de mari, iar principalul figurant este Veaceslav Platon.

Preluarea afacerii a luat foc la data de 30 iunie 2009, când între Moldindconbank, controlată pe atunci de Veaceslav Platon, şi compania Gold Crown a fost semnat un contract prin care banca oferea antreprenorului o linie de credit în valoare de 32 de milioane de lei, pe un termen de 3 ani, pentru răscumpărarea Fabricii de zahăr din oraşul Glodeni. În 2010, compania achitase 18,5 milioane de lei din costul de 47 milioane de lei al Fabricii.

La 15 ianuarie 2010, Moldindconbank a depus la Curtea de Apel Economică, condusă de Aurel Colenco, o cerere de intentare a procedurii de insolvabilitate a Gold Crown, deși la sfârșitul anului 2009 erau achitate toate salariile, iar rezultatul de bilanţ era pozitiv.

La 18 ianuarie, Curtea de Apel Economică condusă de Aurel Colenco, l-a desemnat administrator de insolvabilitate pe Alexandru Balica. Acesta, în complicitate cu banca, a încheiat contracte de vânzare-cumpărare, obiectul cărora l-a constituit patrimoniul Fabricii de zahăr din Glodeni. Ulterior, au fost numiţi alţi administratori de insolvabilitate, care ar fi scos din depozitele fabricii cel puțin două mii de tone de zahăr, în valoare de cca 26 de milioane de lei.

Numele celor care l-au ajutat pe Platon să pună mâna pe Fabrica de zahăr din Glodeni se regăsesc, alături de Burlacu și Baglai, în declarația lăsată de Platon notarului din Ucraina.
P.S. În iulie 2010, deputații Alexandr Stoianoglo, Veaceslav Platon și Valentin Cheptene au fost singurii din fosta alianță proeuropeană care au votat împotriva lichidării instanțelor economice.