„E mai ușor să furi și să tai, când nu știi cât ai”

Interviu cu ex-primarul interimar de Chișinău, Ruslan Codreanu

Informația adunată din discuțiile avute cu pădurarii și maiștrii, dar și cu locuitori ai satelor din republică l-au determinat pe Ruslan Codreanu să posteze mai multe informații pe pagina sa de facebook despre tăierile ilicite din pădurile R. Moldova. Fostul edil susține că, anual, sunt tăiate ilegal pădurile statului. Codreanu afirmă că se defrișează Parcul Național Orhei, zonă protejată, unde nu trebuie să existe intervenția omului.

• Domnule Ruslan Codreanu, pe profilul Dvs. de Facebook, aveți postări video despre defrișările ilegale care au loc în pădurile de la noi. De unde ați aflat?

Am pornit de la semnalările oamenilor dintr-o localitate în care se taie pădurea. Mi-am dat seama de gravitatea problemei când am fost la fața locului. Am intrat în anumite zone de pădure și am văzut cum sunt rase parcele mari de pădure. Din informațiile aflate de la BNS am văzut că noi, anual, rămânem cu tot mai puțină pădure.

• În opinia Dvs., ce suprafață se despădurește anual?

Cifrele sunt diferite și asta e o problemă mare. Pentru că nimeni nu poate spune azi care este suprafața Fondul forestier național (FFN). Și se face intenționat acest lucru pentru că nimeni nu face o inventariere a FFN. E mai ușor să furi și să tai, când nu știi cât ai.

Am analizat un studiu al Băncii Mondiale privind ecologia și am făcut conexiune cu recomandările Băncii Mondiale în domeniul apelor. Deci, noi riscăm să fim un stat fără ape, inclusiv din cauza defrișărilor masive de păduri. Nu avem zone de protecție forestieră a râurilor.

Am primit de la locuitorii unor sate fotografii cu pește împuțit din lacurile secate. Asta este o consecință a defrișărilor de păduri. Și inundațiile sunt una din consecințele lor. Lacurile seacă. Printr-un demers oficial trimis la Apele Moldovei, am fost informați oficial că în R. Moldova, anual, seacă 200 de bazine acvatice naturale. Deci, noi rămânem fără apă potabilă.

• În ce păduri ați fost și ați văzut că se taie „ca-n codru”?

Primul video l-am făcut din Parcul Național Orhei. De fapt, de acolo, am început a da alarma că se taie ilegal pădurile statului. În 2013, se aprobă Legea privind zona de protecție a Parcului Național Orhei, divizată în mai multe zone, A, B, C, D. În zona A nu trebuie să existe intervenția omului. E o rezervație naturală, dar și acolo se taie și se fură.

Eu nu sunt ecologist. Sunt specialiști care cunosc problema aceasta și au luptat ani de zile cu defrișarea pădurilor, dar nu vorbesc. Azi, când mergi prin anumite zone de păduri sau Codrii seculari, care au crescut timp de 50-80 de ani, vezi hectare întregi defrișate. E grav. Dar din mai multe raioane oamenii ne-au trimis video-uri și imagini cu păduri tăiate.

• Din ce localități ați primit informația că se taie pădurea?

Începând cu Codrii Tigheciului, de la Iargara încolo, pe Lunca Prutului, Bahmutul, Ungheni. Codrii de pe lângă Scoreni, Strășeni. Nu mai vorbesc de Vatici, Donici, Lupa Rece, toate părțile astea din Călărași. Peste tot se taie. Am fost la Ocolul Silvic Anenii Noi spre Varnița, și acolo se taie pădurea.

• Ce se taie? Se taie copacii bolnavi sau cei sănătoși?

Se taie copaci bolnavi, dar și sănătoși. Am luat instrumentul Global Forest Watch. Este un instrument internațional, creat anume pentru lupta cu defrișările de pădure din toată lumea.

• În ce constă acest instrument?

Instrumentul respectiv îți dă datele geospațiale. De pe satelit îți arată pe ani, exact cum era terenul împădurit în anul 2000 și care este starea lui în 2020. Și cât s-a tăiat. Potrivit Global Foreste Watch, în 2017, în R. Moldova s-au tăiat 1000 de ha de pădure. În 2018 – 850 de ha. Am luat media de 850 de ha de teren de pădure care se defrișează anual, 1 ha de pădure care poate fi de salcâm sau de stejar. 1 ha de salcâm de pădure deasă are circa 90 de metri cubi, iar 1 ha de stejar – circa 600 de metri cubi. Astfel, 1 metru cub de lemn, cel mai ieftin și de proastă calitate, se vinde prin sate cu 850 de lei sterul.

1 ha de înmulțit cu media de 300 de metri cubi a ieșit că se taie 250.000 de mii de metri cubi pe an, adică în valoare de 216 mil. lei pe an. Numai de pe 850 de hectare! Reiese că, în ultimul deceniu, s-a tăiat pădure de peste 2 mlrd de lei.

Din informații cunoscute, un copac de stejar, de 40 de ani, ajunge pe piața neagră la 1000 de euro. Dar se taie 100 de copaci. Suma de 216 mil. lei este minimă. Datele și informațiile respective sunt oferite de către pădurari și maiștri care mai lucrează prin instituții, dar care rămân în anonimat. Ei mi-ai descris schema.

• Sumele la care v-ați referit sunt oficiale?

Mai mult sau mai puțin oficiale. Dar Agenția Moldsilva spune că nu are bani pentru mașini, pentru ferăstraie moderne, pentru a plăti pădurarii, pentru nimic nu are bani. Ei și atunci când taie un copac angajează oameni din sat, pentru că e mai simplu să-l angajezi pe un locuitor din sat căruia îi dai trei cubi de lemn de foc și ai scăpat de el. O mulțime de bani se duc în buzunarele cuiva.

• În buzunarul cui?

Totul reiese din spusele celor din domeniu. 20% se duc la șeful de ocol silvic, câte 10% la pădurar și la maistru, 30% la administrația Moldsilva. Un ex-șef de ocol silvic de la Hâncești, dat afară cu scandal și cu dosar, s-a judecat și acum e repus în funcție la Ocolul Silvic Călărași. Se vorbește că dacă vrei să te angajezi șef de ocol silvic suma este de 50 de mii de euro. Oamenii mi-au arătat unele case ale pădurarilor și ale maiștrilor. Deci, oamenii, care nu au salarii, au castele cu trei niveluri în sat și apartamente la Chișinău. Locuitorii din satele Vatici, Donici, Peresecina povestesc despre ilegalitățile care se fac prin tăierea pădurilor. Și noi am vorbit de masa lemnoasă pentru foc.

• Odată ce ați hoinărit prin pădurile care se taie, ați observat că se sădește ceva în loc?

Nu se sădește nimic. Agenția Moldsilva spune că se sădește. Nimic! Să arate unde au sădit copaci în ultimul deceniu. Pentru că dacă au sădit, spre exemplu, pe o suprafață de trei ha de puiet de frasin, a doua zi vin porcii sălbatici și totul este distrus și mâncat. Deoarece ei nu protejează, iar banii pentru plantat sunt cheltuiți în van. Și sunt tăiați stejarii, dar se plantează frasin. Stejar nu s-a mai sădit în R. Moldova. Puietul de stejar e scump și vom rămâne fără stejari și fără Codrii Moldovei.

• Pădurarii care permit tăierea sunt acoperiți?

Mulți pădurari au dosare. Unuia i-au dat foc la mașină pentru că a scris demers împotriva șefului său. Alții fac parte din schemă și stau bine, mersi.

• Ați înștiințat pe cineva despre ilegalitățile descoperite?

Primul demers a fost către Procuratura Generală, unde am anunțat despre tăierile ilegale din Parcul Național Orhei. Prin lege, în 2013, trebuia instituită pază, administrație, nu s-a făcut nimic. În zonele respective este interzisă prin lege intervenția umană. Primul video l-am făcut acolo unde sunt rase hectare de pădure. Nu am primit niciun răspuns de la PG, deși l-am trimis în februarie 2020.

Am depus un demers la guvern prin care am cerut să fie respectată legea din 2013, să se instituie pază în parc, să se constituie consiliul administrativ al Parcului Național Orhei și să se aloce 11 mil. lei, cât prevede Legea pentru întreținerea parcului. Nu am primit răspuns de la guvern, dar imediat după aceea, s-a început marea vânzoleală când ministrul agriculturii a început să umble prin păduri, să facă verificări, a fost la Hâncești, Șoldănești. A adunat șefii de ocol pentru discuții.

• Ce cunoașteți despre aceste vizite inopinate, făcute în mai multe ocoale silvice? Ce încălcări s-au depistat?

S-au depistat tăieri cu depășiri de 300%. Nu a fost găsit niciun ocol silvic, spus oficial de către secretarul de stat al ministerului agriculturii, unde să nu fi existat depășiri de tăieri. Cea mai mică depășire a fost de 60%. Unde se duce tot acest surplus? Ceea ce v-am spus sunt date oficiale. 850 de hectare tăiate anual sunt cifre oficiale, dar surplusul unde merge? Numai nu în buget.

În Parcul Național Orhei sunt foarte multe trunchiuri tăiate și arse. Sunt arse pentru că rămân de la stejari sănătoși, care nu trebuie tăiați. Numai pentru arderea trunchiurilor trebuie să facă pușcărie. Viorel Petic, șeful Parcului Național Orhei, a fost și închis, și cu dosar, existând hotărârea instanței de judecată care-i interzice să ocupe funcții publice. El are dosar pentru tăieri ilegale și azi e șef.

• Agenția Moldsilva a reacționat la postările Dvs.?                                                                                                             

Foarte neprofesionist ca o instituție publică, dar mai mult au spus că sunt niște speculații.

• Exportă cineva lemn din R. Moldova?

S-a interzis exportul lemnului de prin 2013.

• Atunci ce se întâmplă cu lemnul bun?

Este tăiat scândură și exportat. Aici nu pădurarul e capul relelor. El e executant. Da, el are un salariu de 2000 de euro lunar. Banii sunt din surplusul tăiat. Nu există nicio parcelă unde să nu fie surplus tăiat. Surplusul parcă e și legal. Legea îți permite să tai. El se numește eroare. Ei greșesc tot timpul în plus, dar nu în minus. Și ei nu greșesc cu tăierea a trei copaci, dar cu 300 de copaci în plus. Banii din acești 300 de arbori se duc în buzunare diferite: salariul maistrului, pădurarului, șefului de ocol. Și ale celor care exportă lemn, deși e interzis.

Moldsilva a vândut gaterele. Acestea au fost vândute la cumetrii șefilor de ocoale silvice. Și șeful de ocol silvic taie lemnul din pădure la gaterul cumătrului. La cumătru se taie cheresteaua, vine tirul cu numere de Portugalia noaptea și se încarcă. Așa a fost la Scoreni, Strășeni. Nu știm exact unde se exportă. Așa se exportă și se taie mii de copaci.

• Cât timp ați adunat informația aceasta?

De jumătate de an. Am vorbit cu opt pădurari și trei maiștri. Unii au plecat din sistem și mi-au spus schemele. Mulți sunt încă pe loc, dar au certuri cu conducerea. Dacă se vrea, se poate descoperi orice ilegalitate care are loc acum, când se taie pădurea sănătoasă. Trebuie interzise tăierile rase.

• Moldsilva are și contracte de arendă a pădurilor?

Da, în prezent are 395 de contracte de arendă a pădurilor cu diferite persoane fizice. Arenda costă bănuți și e pe o durată de zeci de ani. Persoanele fizice sau vând pădurile sau le taie și construiesc case. Și aici Moldsilva ratează banii din arendă. Banii nu se percep. Astfel de situații sunt la Orhei, Durlești sau la Căpriana. Oamenii de la Căpriana mi-au arătat ce castele se construiesc în pădure. Pe un panou scrie „Case de lux în Moldova ca în Elveția”. Intri în inima Codrilor, la Căpriana, Strășeni. Și acolo sunt case de lux.

Interviu realizat de Victoria POPA