Leul tare, ca reflecție a unei economii muribunde

206
0
Foto: Yulia Mihailova/Radio Europa Liberă

În pofida perioadei nefaste prin care trece economia moldovenească, ca și cea mondială, leul moldovenesc se menține în mod surprinzător la cotații destul de bune, chiar întărindu-se în raport cu principalele valute de referință.

Potrivit situației din 16 iulie, cursul oficial afișat de Banca Națională a Moldovei arăta că un euro era cotat la 19,53 lei, un dolar american – la 17,07 lei, o hrivnă ucraineană – la 0,63 lei iar un leu românesc – la 4,03 lei moldovenești. Deși euro și leul românesc sunt într-o ușoară creștere față de ziua anterioară, valuta națională moldovenească surprinde printr-un curs destul de stabil, care pune sub semnul întrebării premonițiile unor observatori economici, dar și ale autorităților, care îi prognozau o slăbire substanțială în acest an.

Acum un an, potrivit Prognozei indicatorilor macroeconomici pentru anii 2020-2022, Ministerul Economiei anticipa că media anuală a cursului de schimb a leului în raport cu dolarul va atinge în 2020 –18,47 de lei, în 2021 – 19,05 lei, iar spre sfârșitul anului 2022 cursul de schimb va fi de 20,1 lei pentru un dolar.

Și expertul Veaceslav Ioniță prognoza la finele lunii martie, la începutul crizei pandemice, o depreciere a leului, pe care o lega în special de reducerea volumului de remitențe și de criză în general. Iată că, cel puțin până în acest moment, evoluțiile leului nu se asortează cu acele prognoze.

Prin ce se explică poziția bună a monedei naționale?

În mod firesc, într-o economie normală, evoluția valutei depinde în primul rând de starea economiei. Dacă economia slăbește, ar fi logic să slăbească și valuta națională. Iată că leul moldovenesc nu se subordonează acestei legități. Și explicația constă mai degrabă în subdezvoltarea economiei decât în puterea ei.

Creditele externe pentru salarii și pensii întăresc leul

Începând cu luna aprilie, pe piața valutară a ajuns un volum destul de mare de valută străină: dolari și euro. Este vorba în primul rând de împrumutul FMI de 230 milioane de dolari, dar și de finanțările venite din partea Uniunii Europene. Așa cum acești bani au fost acordați pentru susținere bugetară, în primul rând, ei sunt convertiți la necesitate în lei, în special pentru a fi plătite salariile și pensiile. Astfel sporește oferta de valută, iar leul moldovenesc își consolidează pozițiile.

Totodată, în luna mai 2020, transferurile de peste hotare în favoarea persoanelor fizice au sporit cu 27 de milioane de dolari sau 24% față de mai 2019, constituind 135 de milioane de dolari. Cel mai probabil este vorba despre un fenomen separat, și nu de o tendință pe termen mai lung, însă, oricum, acești bani au pus iarăși presiune pe piața valutară în favoarea întăririi leului.

Odată cu scăderea importului, scade și cererea de valută

De cealaltă parte, cererea de valută scade constant odată cu reducerea consumului și implicit a importurilor, or cea mai mare parte a consumului moldovenesc, inclusiv agroalimentar, vine anume din import, iarăși, din cauza subdezvoltării economice.

Potrivit datelor Biroului National de Statistică, în ianuarie-mai 2020, importurile de mărfuri în Republica Moldova au scăzut față de perioada similară din anul 2019 cu 16,2%.

În special au scăzut importurile de produse petroliere și gaze atât în ce privește volumul fizic, cât și valoarea lor. Astfel, pentru acoperirea cererii interne de carburanți și gaze naturale, importatorii au nevoie să cumpere pe piața valutară internă mai puțină valută, fapt ce iarăși conduce la întărirea leului.

Pe lângă factorii enumerați, există și această interdicție pentru cetățenii moldoveni de a intra în majoritatea țărilor din cauza situației epidemiologice grave din țara noastră. Prin urmare, în această perioadă estivală o bună parte din moldoveni nu mai cumpără ca în ceilalți ani valută pentru a merge în vacanță peste hotare, fiind diminuată din nou cererea de valută.

Totuși, această situație benefică pentru moneda națională nu poate să se perpetueze prea mult timp, or Republica Moldova nu se va putea împrumuta la nesfârșit pentru a plăti salarii și pensii, iar banii vor trebui rambursați creditorilor. Remiterile vor fi și ele în scădere odată cu secarea bazinului de emigrare.

Și, cu timpul, principalul factor de acoperire a cererii de valută pe piața valutară internă este firesc să devină exporturile și, eventual, un aflux de turiști străini care să vină cu valută în țară.

Statisticile despre situația de moment a economiei

Miercuri, Biroul Național de Statistică a publicat câteva rapoarte, ce relevă parțial evoluția lucrurilor în primele cinci luni ale anului curent, inclusiv în două luni și jumătate de pandemie.

Astfel, în ianuarie-mai 2020, exporturile de mărfuri au însumat 980,6 milioane dolari, volum inferior celui realizat în perioada corespunzătoare din anul 2019 cu 15,4%. Este vorba, în cea mai mare parte, de reexporturi, care au scăzut cu 36%. Exporturile de mărfuri autohtone s-au redus cu doar 6,7%. Aparent, scăderea moderată a exporturilor de mărfuri autohtone în comparație cu reexporturile pare un lucru pozitiv, însă nu trebuie să uităm că cea mai mare parte din reexporturi o reprezintă produsele după prelucrare ale industriei automotive, care în ultimii ani a fost principalul motor de creștere economică și angajator în sectorul real al economiei moldovenești.

Reducerea exporturilor acestor companii înseamnă că se reduce producția și, dacă tendința va continua, unele companii vor fi nevoite să se închidă, altele – să reducă locurile de muncă. În final se va ajunge la un număr mare de muncitori disponibilizați. Va putea economia moldovenească să le ofere locuri alternative de muncă sau și ei vor lua calea pribegiei ca și mulți alții? Tot miercuri a fost publicat raportul privind evoluția situației în transporturi.

Potrivit statisticilor, în luna mai 2020, cu transportul public au fost transportați cu 75,4% mai puțini pasageri față de mai 2019. În special e în suferință transportul aerian de pasageri, care a scăzut cu 95,2%. Este de înțeles această statistică odată ce oamenii nu mai pot circula din cauza restricțiilor. Însă dacă tendința va continua, o bună parte a companiilor din sector nu vor avea încotro și se vor închide, iar angajații vor rămâne fără lucru fiind nevoiți să emigreze.

Transportul de mărfuri a scăzut mai moderat, cu 24,1% în luna mai. Trebuie însă de menționat că transportul de mărfuri este o reflecție a activității economice, iar scăderea volumului mărfurilor transportate înseamnă reducerea exporturilor, importurilor, a consumului și a activității economice în general.

Cu ce se laudă Guvernul

După întâlnirea tradițională de luni cu președintele statului și președintele parlamentului, primul-ministru Ion Chicu a anunțat că proiectele de reconstrucție a drumurilor sunt în plină desfășurare: „Ne bucurăm că infrastructura drumurilor ne va permite asigurarea activităților economice. Totodată aceste investiții înseamnă locuri de muncă și salarii pentru cetățenii noștri”.

De asemenea, începe activitatea de pregătire a celor 16 platforme industriale, pentru care Guvernul a alocat 50 de milioane de lei. Este vorba de 16 centre raionale unde se vor construi zone industriale dotate cu toate utilitățile necesare pentru dezvoltarea economiei în republică.
Sunt prea puțin convingătoare aceste investiții cu care se laudă premierul. Pentru ca infrastructura drumurilor să asigure activitățile economice, acestea trebuie să existe și să fie sustenabile, iar platformele economice cu care se laudă Chicu trebuie și ele să găzduiască afaceri competitive, inclusiv pentru forța de muncă.

Preluarea textelor de pe pagina www.gazetadechisinau.md pentru formatul online se face în limita a 1.000 de semne, cu indicarea linkului activ către articolul preluat.

Instituțiile de presă, care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica „Gazeta de Chișinău” și autorul informației. Materialele de presă sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe și de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here