Cum vom trăi până la toamnă

Decizia Curții Constituționale despre interzicerea dizolvării Parlamentului cu șase luni până la alegerile prezidențiale, precum și a organizării unui scrutin anticipat concomitent cu cel prezidențial a declanșat acuzațiile reciproce între partidele politice, mai exact, între Platforma DA și PAS. Această din urmă formațiune așteaptă asigurări de la PDM privind asigurarea voturilor, iar pedemiștii tac și merg înainte cu socialiștii.

Interesul major pentru majoritatea partidelor politice, fie de dreapta, fie de stânga, este cine și când va organiza alegerile prezidențiale și parlamentare anticipate. Partidele de dreapta se ceartă între ele cum să demită guvernul Chicu, iar socialiștii trag de timp cât pot de mult pentru a ține acest cabinet în picioare până la alegerile prezidențiale.

Președintele Platformei Demnitate și Adevăr, Andrei Năstase, a lansat imediat după decizia Curții Constituționale de marți acuzații atât la adresa partidelor aflate la guvernare, cât și la cele din opoziție, care ar urmări doar interesul lor personal. Cel mai ciudat a fost faptul că liderul Platformei DA a adus acuzații atât la adresa PSRM, cât și a PAS.

„Noi, Platforma DA, ne-am asumat o guvernare în condiții absolut dificile, infernale, dacă vreți, pentru țara noastră… Ce a făcut PAS? Ce a făcut PSRM? Au stat în așteptare. Cu cât mai rău, cu atât mai bine. De fiecare dată, s-au preocupat de propriile lor interese. De viitoarele alegeri, nu de viitorul acestei țări”, a declarat febril Andrei Năstase pe Facebook.

După estimările lui Alexandru Slusari, acest parlament […] rămâne până în primăvara 2021. „Dar este foarte important cum va trăi Moldova în această perioadă și cine va conduce țara. Cine va organiza scrutinul prezidențial și alegerile parlamentare anticipate.”

PAS tace și se opune

De partea cealaltă, vicepreședintele PAS, Sergiu Litvinenco, a refuzat să răspundă criticilor liderului Platformei DA, invocând disponibilitatea de a rămâne angajați în același parteneriat politic cu aceștia din urmă. În același timp, parlamentarul a precizat că demiterea actualului executiv este de asemenea un obiectiv la care nu a renunțat niciodată PAS.

„Avem nevoie de un alt guvern care să implementeze Acordul de Asociere [cu UE], să reducă consecințele pandemiei, să amelioreze criza economică și să organizeze alegeri. Dar pentru acest lucru sunt necesare 51 de voturi”, a subliniat el, argumentând lipsa pe moment a numărului necesar de voturi pentru învestirea unui nou cabinet de miniștri.

În opinia comentatorului politic Nicolae Negru, PAS nu este interesat de demiterea actualului guvern, de instalarea unui guvern tehnocrat. Observatorul politic explică această atitudine a formațiunii respective prin faptul că se plasează mult mai bine în sondaje decât celelalte partide de dreapta și crede „naiv” că organizarea alegerilor prezidențiale și parlamentare nu îi va afecta.

„Celelalte partide de dreapta, inclusiv Platforma DA, se tem de alegeri anticipate, mai ales că acestea vor fi organizate de actualul guvern, care folosește resursele administrative în interesul politic al socialiștilor”, a observat Nicolae Negru.

„Struna moralei” a început să vibreze la PAS

Comentatorul politic critică poziția PAS pentru faptul că evită să negocieze obținerea votului politic al grupului parlamentar Pro Moldova și al Partidului Șor pentru învestirea unui nou guvern.

„E o mică ipocrizie în această poziție, deoarece atunci când au votat înlăturarea lui Plahotniuc nu au invocat chestiuni morale ce reprezintă deputații socialiști. Acum vedem cine sunt socialiștii. Acum însă această strună [a moralei] vibrează în cazul PAS. Vrând-nevrând, această [strategie] este în interesul PSRM și al Moscovei”, a remarcat Nicolae Negru.

La rândul său, vicepreședintele PAS, Sergiu Litvinenco, a menționat că coabitarea cu socialiștii în iunie 2019 a fost „unica soluție de a scăpa țara de Plahotniuc”. „Dacă nu am fi făcut alianța anti-Plahotniuc, acesta ar fi avut vreo 80 de deputați în actualul legislativ. Faptul că acum avem o țară în care nu există Plahotniuc se datorează exclusiv votului comun al Blocului comun ACUM cu PSRM.”

Ruptura cu PSRM a fost provocată, continuă parlamentarul, în momentul în care „am trecut de la declarații la acțiuni în ceea ce privește reforma justiției, numirea unui procuror general independent”.

„În ce privește alianța cu Candu, avem întrebări legate de ceea ce se întâmplă în Parlamentul actual. Un răspuns exact nu există pe moment. În plus, noi nu putem să mergem pe învestirea unui guvern care ar depinde de voturile Partidului Șor. Lucrul acesta face posibil ca guvernul să nu aibă credibilitate nici în interiorul R. Moldova, și nici în afară”, a explicat Litvinenco poziția PAS.

PDM tace și merge înainte cu socialiștii

Singura formațiune care nu și-a exprimat punctul de vedere după decizia Curții Constituționale a fost PDM. Am încercat să contactăm în decursul zilei de ieri reprezentanții pedemiști, însă nu au reușit să vorbim cu ei. Reprezentanții PAS ne-au comunicat că poartă discuții cu cei din PDM „pe platforma parlamentară”, adică nicăieri.

În același timp, liderul grupului parlamentar Pro Moldova, Andrian Candu, a menționat că decizia Curții Constituționale nu lasă loc pentru interpretări și, prin urmare, este necesar să se concentreze pe guvern.

„Trebuie încetate exercițiile de ingeniozitate juridică și instalat un guvern capabil să relanseze economia și să asigure siguranța oamenilor în Moldova”, a scris Candu pe Facebook.

PSRM se pronunță pentru alegerile anticipate imediat după alegerile prezidențiale.
„Susținem ideea președintelui Igor Dodon că […] primul decret semnat de șeful statului după alegerile prezidențiale din toamnă trebuie să fie despre dizolvarea actualului Parlament compromis și organizarea alegerilor legislative anticipate”, se menționează într-un comunicat al formațiunii.

„Acest Parlament s-a afundat în multiplele scandaluri de corupere a deputaților. Astfel, el nu mai reprezintă votul cetățenilor dat anul trecut. Boicotarea ședințelor plenare de către Alianța Haosului Sandu-Candu-Plaha-Șor este un alt motiv de discreditare. În actuala situație, doar cetățeni sunt cei care trebuie să decidă cine să le reprezinte interesele în Parlament.”